Hotel de ville, Bruxelles, mini ghid

Hôtel de Ville/Stadhuis din Grand Place, Bruxelles-un mini ghid

Un comentariu

Nicicând nu e mai frumos în Grand Place din Bruxelles decât iarna, atunci când, întreaga piață este pregătită de Plaisirs d’Hiver. Political correctness a învins de mult pe aici înlocuind tradiționala sărbătoare a Crăciunului care era exclusivist dedicată creștinilor, cu o denumire generică în care și celelalte rase, religii se simt integrate în poveste. 

Ca-n fiecare an, un brad gigant a fost împodobit cu mii de luminițe, o iesle la scară reală rememorează nașterea lui Iisus în Bethleem, dar cel mai așteptat poate este spectacolul de sunet și lumină în care Hôtel de Ville, Maison du Roi și clădirile breslelor sunt scăldate într-un joc frenetic, multicolor.

In acest articol veți afla despre:

  • Nocturnes Hôtel de Ville din 26 și 27 decembrie
  • Ce este Hôtel de Ville?
  • Etapele construirii Hôtel de Ville
  • Exteriorul Hôtel de Ville
  • Sălile Hôtel de Ville

Anul acesta, organizatorii au creat un eveniment inedit și exclusivist: Nocturnes Hôtel de Ville. Pe 26 și 27 decembrie, bătrânul și prestigiosul Hôtel de Ville își deschide porțile la lăsarea întunericului. Vizitatorii sunt așteptați pentru a (re)descoperi istoria vechii primării a orașului și de a vizita cele mai frumoase săli precum: sala consiliului comunal, sala de mariaje, sala gotică, scara de onoare și anticamera cabinetului burgmestrului. 

Programul de vizitare este următorul:

-joi, 26/12: 17h (EN), 17h15 (FR), 17h30 (EN)

-vineri 27/12: 17h (EN), 17h15 (FR), 17h30 (NL), 17h45 (EN)

Biletele se rezervă de aici și costă 6 euro/persoană.

Ce este Hôtel de Ville/Stadhuis?

De mai bine de 600 de ani, această impresionantă clădire domină Grand Place-ul din Bruxelles. Astăzi, Bruxelles-ul este dominat de populația francofonă, dar acest oraș a fost întemeiat, construit și dezvoltat de comunitatea flamandă care a pierdut supremația în secolul XIX. De aceea, aș vrea să-i dau Cezarului ce-i al Cezarului și să folosesc ambele denumiri Stadhuis (în flamandă) și Hôtel de Ville (în franceză, cel mai des folosită astăzi).

De la început a fost construită cu scopul de a fi sediul tribunalului și a puterii administrative. Intr-un fel, Hôtel de Ville/Stadhuis este una dintre cele mai vechi clădiri de birouri din lume în care încă se lucrează neîntrerupt. Scopul de a impresiona a fost de la început bine gândit și nu am fost noi vizați, cei de peste secole, ci orașul Leuven cu care Bruxelles-ul se afla în secolul XV în mare rivalitate.

Pietrele de temelie, aduse din carierele de piatră din Jette și din Laeken, au fost puse într-o bună zi a anului 1402. Să ne imaginăm ca-ntr-o pictură de Pieter Bruegel cum sute de muncitori și meșteri zugravi, cioplitori în piatră, sculptori, vitralieri, tâmplari,  muncesc cu fervoare în Grand Place pentru a construi cea mai mare, mai frumoasă și mai prestigioasă clădire administrativă din Brabant. Stilul vremii era goticul, așa că Stadhuis/Hôtel de Ville a fost construită cu ferestre în ogivă, mari și decorate cu vitralii colorate care aduceau în interior o lumină divină și creatoare. Când a fost gata, întreaga comunitate a fost mândră de ceea ce realizase la capătul a 20 de ani de lucrări intense. Totuși, Stadhuis/Hôtel de Ville nu a fost construită de la început precum o vedem noi astăzi. 

Etapele construirii Stadhuis/Hôtel de Ville:

1402-1421-aripa stângă care era străjuită de un turn pe colț și de un alt turn-clopotniță, mai înalt, în dreapta (în locul turnului de astăzi)

1444-1449-aripa dreaptă. Municipalitatea orașului rival Leuven începuse în 1439 lucrările la o clădire și mai grandioasă decât cea din Bruxelles. Pentru a compensa și a depăși construcția vecinilor invidioși din Leuven, comunitatea bruxelleză a hotărât prelungirea clădirii lor cu încă o aripă. Pentru că nu mai aveau suficient spațiu, aripa dreaptă a ieșit mai redusă decât cea din stânga. Și uite așa, legenda care spune că arhitectul s-ar fi sinucis aruncându-se din turn văzând asimetria, este ușor demontată.

1449-1455-construirea turnului a fost necesară imediat pentru că cel anterior devenise meschin după adăugarea aripii din dreapta și era necesară o reglare a proporțiilor clădirii. Un alt motiv a fost concurența cu celelalte puteri ale ducatului. Grand Place, centrul economic, era/este situată într-o vale a orașului. Catedrala Saints Michel et Gudule (puterea religioasă) și Palatul Coudenberg (puterea princiară) erau situate pe coline. Se convenise ca niciuna dintre cele trei puteri să-și arate supremația prin înălțimea turnurilor.

L'Hôtel de Ville (Primaria) Bruxelles
L’Hôtel de Ville (Primaria) Bruxelles-ului

Toate trebuiau să aibă aceeași înălțime. Și totuși, administrația orașului a recurs la un vicleșug. Turnul avea 91 metri și aducea Hôtel de Ville/Stadhuis la aceeași înălțime cu celelalte două puteri, dar au așezat în vârful acestuia statuia de 5 metri a Sfântului Arhanghel Mihail (patronul orașului). Și uite așa, puterea economică a Bruxelles-ului și-a arătat supremația. Turnul nu este cel mai înalt din Europa, dar este o veritabilă dantelărie în piatră ceea ce-i conferă eleganță și splendoare. Din păcate, acest turn nu poate fi vizitat, din motive de siguranță. 

Bătrâna clădire a fost martora a câtorva dintre cele mai importante evenimente din istoria sa:

  • 5 iunie 1549. Impăratul Carol Quintul, stăpân de 30 de ani al celui mai vast imperiu european își avea reședința în Palatul Coudenberg din Bruxelles, când a decis să-l prezinte pe fiul său drept moștenitorul tronului, sub numele de Filip II. A vrut s-o facă într-un stil grandios, drept pentru care a organizat cel mai fastuos cortegiu văzut vreodată pentru a arăta prosperitatea Bruxelles-ului: clerul înalt, înalta nobilime de la Curte, șefii ghildelor, cu toții îmbrăcați în cele mai prețioase ținute ale timpului, s-au perindat în Grand Place prin fața tribunei în care se afla împăratul. Această procesiune a rămas cunoscută sub numele de Ommegang, a cărei reconstituire poate fi admirată în fiecare an, în primele zile ale lunii iulie.
  • 13-15 august 1695. Regele Franței, Ludovic XIV-lea a dat ordin ca Bruxelles-ul să fie bombardat fără milă. Grand Place și 4-5000 de clădiri au fost distruse de bombe sau au pierit în incendiu. Hôtel de Ville/Stadhuis , construită din piatră, a rezistat mai bine, dar nu grozav. Corpurile de clădiri stânga-dreapta de turn au fost foarte deteriorate, dar turnul se afla încă în stare bună, gata să insufle bruxellezilor speranța și dorința de continuitate. Arhiva, tapiserii, tablouri ale marilor pictori flamanzi au pierit în flăcări.

Ea a fost singura clădire care a supraviețuit bombardamentului lui Ludovic al XIV-lea, în urma căruia toate sediile breslelor din jur au ars complet. In doar cinci ani, Grand Place a renăscut din cenușă precum pasărea phoenix, cu clădiri din piatră, impozante, așa cum le vedem astăzi. 

Mai multe despre Hôtel de Ville, Grand Place și bombardamentul din 13-15 august 1695, citiți în Grand Place din Bruxelles-20 de lucruri de văzut și de știut și în Bruxelles sau pasarea phoenix

In fiecare an, în jurul datei de 15 august, Bruxelles-ul sărbătorește cel mai brutal moment din istoria sa, cu flori. O dată la doi ani prin celebrul Covor de flori, iar în ani alternativi, prin FlowerTime. Ce poate fi mai frumos și mai nobil?

  • 1706-1711 clădirea se extinde din nou, de data aceasta în spatele vechii clădiri administrative. Stilul vremii, clasicul, mult mai sobru contrastează cu ornamentatul gotic. Se poate observa cel mai bine îmbinarea vechiului cu noul din curtea interioară. 
  • Secolul XIX a contribuit cu masive restaurări ale clădirii. Printre cele mai importante au fost lucrările pentru decorarea cu statui a fațadei, iar în interior a fost bogat decorat cu tapiserii, tablouri, sculpturi reprezentând subiecte și personaje din istoria locală și regională.
Exteriorul Stadhuis/Hôtel de Ville

Exteriorul, așa cum îl vedem astăzi nu este cel original din secolul XV. Dacă am putea da timpul înapoi și ne-am plimba în Grand Place, aproape că n-am recunoaște Stadhuis/Hôtel de Ville. Toate statuile care se sprijină de fațadă au fost atașate în secolul XIX. A fost un proiect important menit să etaleze trecutul glorios al Belgiei devenită independentă în 1830. In câteva cifre: proiectul s-a derulat pe o perioadă de 60 de ani (1843-1903), numărul total al statuilor era prevăzut să fie aproximativ 300, cu înălțimi între 1,60-1,80m, cioplite în piatră de 91 de sculptori exclusiv bruxellezi.

Mai întâi s-a lucrat cu sârg la statuile care urmau să-și ducă veșnicia pe fațada principală. Cele 137 de statui privilegiate reprezentau regii și familiile lor care au domnit șase secole pe teritoriul Brabantului: de la regii franci precum Carol Martel, Carol cel Mare până la împăratul Carol Quintul, conți de Leuven, duci de Brabant, ai dinastiei de Habsburg. Toți aceștia sunt însoțiți de soții, de frați și de surori, identificați prin armuri și costume bine alese.

Hotel de ville, Bruxelles, exterior, stanga
Laterala dreaptă-detaliu

Statuile de pe laterala stângă reprezintă familiile patricienilor și ale șefilor breslelor din secolul XV, atunci când Stadhuis/Hôtel de Ville a fost construită.

Cele 15 statui de pe laterala dreaptă sunt dedicate bruxellezilor celebri din medicină, știință, artă, arhitectură, din secolele XV-XVII.

Arhitecții secolului XX au criticat restaurările făcute de predecesorii lor, de pildă, Jean Rombaux, arhitectul orașului în 1965 declara că: Restaurarea făcută de (n.a. arhitectul) Jamaer a făcut ca Stadhuis/Hôtel de Ville să seamene cu originalul, cum semăn eu cu Prințesa Paola (n.a.viitoarea regină).

Sălile Stadhuis/Hôtel de Ville:

Sala de Mariaje (La Salle des Mariages) a fost cândva sală de judecată, aici au fiind condamnați la moarte conții d’Egmont și de Hornes despre care am scris în Bruxelles-ul sub teroare spaniola. In secolul XIX a fost regândită și restaurată complet pentru noul ei rol, de a uni destinele îndrăgostite. Pictorul Cardon a realizat în 1881 pictura murală care reprezintă orașul Bruxelles sub deviza Bruesselle, capital of Belgium.  

Sala Gotică este impresionantă, austeră…a fost distrusă aproape în întregime în urma bombardamentelor lui Ludovic al XIV-lea din 1695 și refăcută după vechile planuri. Ceea ce vedem astăzi este rezultatul restaurărilor din secolul XIX, un stil neo-gotic, încălzit de tapiseriile care reprezintă vechile bresle ale orașului. Statuile din bronz îi reprezintă pe primarii Bruxelles-ului din secolele XIV-XV. Pe atunci, în această sală ducii de Brabant jurau să respecte drepturile și privilegiile orașului, însoțite de banchete fastuoase. Astăzi, aici au loc mari recepții și reuniuni oficiale ale orașului.

Galeria Grangé este numită așa datorită portretelor realizate de pictorul Louis Grangé suveranilor și guvernatorilor Ducatului de Burgundia/Brabant: Filip cel Frumos (tatăl lui Carol Quintul), Carol Quintul, fiul său Filip II, guvernatorii Albert și Isabela, Filip IV și Carol II. Picturile au fost realizate odată cu extinderea clădirii, în secolul XVIII pentru a le înlocui pe cele care au ars în incendiul din 1695. Așa se explică unele mici erori legate de vestimentație sau coafură. Tot aici, patru busturi tronează cuminți: cel al regelui Leopold II, a reginei Marie-Henriette, al regelui Albert I și a reginei Elisabeth. 

Sala consiliului (La Salle du Conseil). Aici se întâlnește Consiliul orașului o dată la două săptamâni. Cum intri în această clădire ești uimit de opulența stilului baroc în care a fost decorată și realizezi imediat că te afli în acea parte a clădirii construită la începutul anilor 1700, deci nu în zona gotică de la 1400. Privind cu atenție decorațiunile, observăm simboluri ale celor trei puteri: religioasă (mitra și crucea), nobiliară (casca de cavaler) și economică (blazoanele orașelor Bruxelles, Leuven și Antwerpen) ceea ce înseamnă că în trecut, acești reprezentați se întruneau aici pentru a dezbate problemele Statelor de Brabant (Etats de Brabant, sau Belgia de astăzi) aflate sub stăpânirea Imperiului Habsburgic.

Trei tapiserii enorme, țesute la Bruxelles amintesc fiecare de momente importante din istoria ducatului de Brabant: 1. Filip cel Bun, duce de Burgundia, depune jurământul pe carta Joyeuses Entrées 1430 (un document renegociat de fiecare duce ajuns pe tron care-i limita puterea în raport cu cea administrativă). 2. Abdicarea lui Carol Quintul în marea sală a Palatului Coudenberg (1555) și 3. Încoronarea împăratului Carol VI ca duce de Brabant (1717).

Anticamera burgmestrului (primarului). Această încăpere este un tribut adus râului Senne de-a lungul căruia s-a născut și dezvoltat orașul Bruxelles și care, în secolul XIX a fost acoperit de către autorități care doreau construirea de largi bulevarde ca la Paris. Pentru această sală pictorul Van Moer a realizat 14 pânze în care a surprins detalii ale cartierelor dispărute odată cu râul: mori, poduri, ecluze, bazine, braserii, etc.

Scara de Onoare. Numită așa pentru că pe aici treceau doar persoanele privilegiate, printre care ambasadori și familia regală belgiană. Busturile etalate sunt ale primarilor aleși din 1830 până-n prezent, cu excepția primarului în exercițiu. În 1893, pictorul Jacques de Lalaing a fost comisionat să picteze acest spațiu într-o manieră în care să reprezinte gloria și puterea comunală. Astfel că, pictorul a înfățișat alegoric forța, curajul, bravura și dreptatea Bruxelles-ului.

Curtea interioară. O putem admira ori de câte ori cele două porți medievale se deschid publicului în diverse ocazii. Aici impresionează cele două fântâni care reprezintă două principale râuri de pe teritoriul Belgiei: Meuse și Escaut. Dacă privim cu atenție la nivelul solului, observăm o stelă formată din piatră cubică închisă la culoare. Se spune că aici era kilometrul 0 al Bruxelles-ului și indica direcțiile spre alte orașe. Dacă ridicăm privirea de jur împrejur, observăm cu ușurință bătrâna construcție din secolul XV căreia i s-au adăugat ulterior în secolul XVIII celelalte aripi de clădire.

Iată câteva fotografii făcute în sălile Stadhuis/Hôtel de Ville cu ocazia FlowerTime 2019.

Dacă ratați turul nocturn, mai aveți șansa unui tur ghidat, după cum urmează:
-în fiecare miercuri: de la ora 13 în  franceză, 14h în engleză, 15h în neerlandeză 

-în fiecare duminică: de la ora 10 în engleză, 11h în neerlandeză, 12h în franceză, 14h franceză, 15h engleză, 16h engleză.

Biletele pot fi cumpărate în aceeași zi de la boutique-ul visit.brussels din Grand Place începând cu ora 9AM: adult 7€, elevi și pensionari 5€, copii mai mici de 12 ani-gratuit.

Locul de întâlnire: intrați  în curtea interioară și apoi asteptați plecarea turului din holul de intrare al Hôtel de Ville/Stadhuis. Durata turului este de aproximativ 1h. 

Vizită plăcută!

M-au ajutat în documentare:

Bruxelles si Bruges – Calator pe Mapamond

Michelin – Bruxelles

Bruxelles l’histoire en histoire

Toute la lumière sur la Grand-Place de Bruxelles, Lillo Chiarenza-Valerie Paelinck

La Grande place de Bruxelles, Isabelle de Pange 

1 comentariu la „Hôtel de Ville/Stadhuis din Grand Place, Bruxelles-un mini ghid”

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.