Bruxelles sau pasarea phoenix

8 comentarii

August 1695. Cel mai tragic moment din istoria Bruxelles-ului. Mii de bombe au fost lansate asupra sa, din ordinul regelui Frantei, Ludovic XIV-lea. Peste 4000 de cladiri distruse, iar Grand Place este transformata in ruine si scrum. Europa este socata si indignata de barbaritatea bombardamentului. Totul a fost in zadar pentru Regele Soare, insa bruxellezii au renascut din cenusa si au creat una dintre cele mai frumoase si mai originale piete din lume-Grand Place.

Pace si prosperitate. Bruxelles-ul dupa moartea lui Filip II si pana la bombardamentul din 1695

Bruxelles-ul trecuse prin momente de revolta, rezistenta si teroare, dar in final a ales compromisul de a ramane sub stapanire spaniola. Olandezii hotarasera sa continue lupta lor si au reusit sa obtina independenta. Tarile de Jos se rupsesera in doua (Belgia si Olanda) si isi continuau drumul separat pentru totdeauna.

Citeste si Bruxelles-ul sub teroare spaniola.

Inainte sa moara, Filip II, prea putin iubit de bruxellezi, a numit-o pe fiica sa Isabella si pe sotul ei, Arhiducele Albert, drept guvernatori a ceea ce a ramas din Tarile de Jos dupa independenta Olandei (Belgia de astazi, Luxemburg si nord-vestul Frantei de astazi).  Au fost primiti cu bucurie in Bruxelles unde au stiut sa se faca placuti. S-au straduit sa-si aduca contributia la prosperitatea economica si culturala a orasului.

Peter Paul Rubens viziteaza des Bruxelles-ul, timp in care le-a pictat portretele celor doi suverani.

Tapiseriile facute de mainile bruxellezelor au ajuns sa intre in competitie si sa  rivalizeze cu cele facute de mainile pariziencelor in atelierele regale Gobelins. Ele aveau ca sursa de inspiratie picturile marilor artisti ai vremii, precum Rubens. De-a lungul timpului, colectii intregi de tapiserii erau comandate la Bruxelles de capetele incoronate ale Europei precum regele Angliei Henry VIII, Papa Leon X, regele Frantei Francois I, regele Poloniei, Sigismund, etc.

Tot cam in aceasta perioada, sculptorul Jérôme Duquesnoy a modelat, ceea ce va avea sa devina un simbol al orasului, Manneken-pis.

Manneken-pis
Manneken-pis

Cei doi guvernatori, Isabella si Albert isi dorm somnul de veci in Catedrala Saint Michel et Gudule unde au contribuit inca din timpul vietii lor pioase la imbogatirea tezaurului acesteia.

Teatrul Monnaie se va construi acum de catre un arhitect venetian si va avea nu doar un rol cultural, dar si unul politic foarte important in viitor.
Insa aceasta perioada de pace si prosperitate se apropia de final.

Bombardamentul Bruxelles-ului

Nori negri veneau dinspre Regele Soare al Frantei, Ludovic XIV-lea. Pe 13-15 august 1695, razboinicul si agresivul rege, a dat ordin ca Bruxelles-ul sa fie bombardat fara mila. Grand Place si 4-5000 de cladiri au fost distruse de bombe sau au pierit in incendiu.

De ce a atacat Ludovic XIV-lea Bruxelles-ul nevinovat?

Pentru a intelege acest lucru, trebuie sa ne intoarcem 35 de ani in timp, in 1660.

Atunci, regele Frantei, Ludovic XIV s-a casatorit cu infanta Maria Tereza, fiica regelui Spaniei, Filip IV (nepotul lui Filip II). Ludovic XIV-lea a renuntat la posesiunile sotiei, Tarile de Jos Spaniole (Belgia de astazi), in schimbul unei sume uriase, pe care, pana la moartea sa, regele Spaniei nu a achitat-o.

Dornic de glorie, Ludovic a vazut un pretext in a declansa un conflict in urma caruia sa sporeasca teritoriul Frantei.

Avocatii ii argumentau in plus ca sotia sa, regina Frantei, ar fi mostenitoarea de drept a Tarilor de Jos Spaniole, intrucat provenea din prima casatorie si nu fratele ei vitreg, rezultat din a doua casatorie a regelui Spaniei.

Din acest moment, Ludovic XIV-lea, va revendica Belgia de astazi si timp de 30 de ani va fi in razboi nu numai cu Spania, dar si cu Olanda, Anglia, Imperiul Romano-German, Suedia care au format aliante impotriva sa.

In toti acesti ani, Tarile de Jos spaniole (Belgia) au tot fost invadate de „Soarele” Frantei care le-a furat din teritorii aflate si astazi in componenta statului francez. Orasele Lille, Douai, Orchies, arondismentele Avesnes-sur-Helpe, Cambrai si Valenciennes sunt pamanturi belgiene.

Astazi, localnicii nordului Frantei vorbesc o franceza cu un accent bizar, fiind porecliti „ch’tis”.  Actorul si regizorul de comedie Dany Boon, originar din aceasta regiune, a creat in 2008 celebra comedie Bienvenue chez les Ch’tis.

Bum-Bum-Bum! Atentie, cad bombe!!!

In 1695, Ludovic XIV-lea se afla deja de 7 ani in razboi impotriva unei aliante redutabile din care faceau parte Spania, Olanda, Anglia, Imperiul Romano-German, Suedia, etc. Teatrul de razboi era bineinteles, Belgia.

In timpul conflictului, ca sa atraga atentia si sa disloce trupele aliate care asediau Namur-ul (ocupat de cativa ani de francezi), Ludovic XIV a fost sfatuit sa ameninte ca va bombarda Bruxelles-ul. Mediocrul comandant al armatei franceze, Villeroy, a plasat 18 piese de artilerie grea intre portile Anderlecht si Flandre. Sa bombardezi un oras plin de civili, cu care nu esti in conflict era chiar si pentru vremurile acelea ceva de neconceput. In plus, nimeni pana atunci nu mai indraznise sa bombardeze un oras atat de mare si important. Artileria fusese rezervata doar pentru citadele fortificate, militarizate, sau pentru a distruge zidurile fortificate ale oraselor.

Orice incercare de negociere a fost respinsa si timp de 3 nopti si doua zile (13-15 august 1695), mii de bombe si gloante s-au abatut asupra Bruxelles-ului, lansate fara orpire  de armata franceza.

Bilantul? Peste 4000 de case, biserici, cladiri publice au fost distruse de bombe sau de incendiul provocat de acestea. Si cum mai toate casele erau construite din lemn, dezastrul a fost unul nimicitor. Din fericire, au fost putine victime pentru ca oamenii au fost avertizati de bombardament si s-au refugiat in afara orasului. La intoarcere n-au mai putut distinge din ce fusese candva orasul lor.

Insa cel mai revoltator a fost ca bombardamanetul a vizat si inima orasului, Grand-Place (Piata Mare). Mai toate cladirile breslelor (construite tot din lemn) care inconjurau Piata au fost transformate in ruiene fumegande. Cat despre Hôtel de Ville (primaria), construit(a) din piatra, a rezistat mai bine, dar nu grozav. Corpurile de cladiri stanga-dreapta de turn au fost foarte deteriorate, dar turnul se afla inca in stare buna, gata sa insufle bruxellezilor speranta si dorinta de continuitate. Nici bisericile Notre-Dame de la Chapelle si Saint-Nicolas n-au scapat neatinse. Arhiva, tapiserii, tablouri ale marilor pictori flamanzi au pierit in flacari.

Incendiul din Grand Place (1695), pictura anonima expusa la Musée de la Ville de Bruxelles
Incendiul din Grand Place (1695), pictura anonima expusa la Musée de la Ville de Bruxelles

Insa,  nu era totul pierdut, iar dusmanul agresor trebuia sa vada ca Bruxelles-ul nu e ingenunchiat. Asa ca, a doua zi dupa bombardament,  autoritatile locale si reprezentantii breslelor (ghildelor) au hotarat sa reconstruiasca Grand Place mult mai frumoasa si mult mai solida. In cinci ani de zile, totul era gata. De jur imprejur, cladirile breslelor parca ar fi in competitie unele cu altele in ornamentatie si opulenta. Era secolul in care stilul baroc era cel mai apreciat, dar nici goticul cu fusese uitat definitiv, astfel ca ceea ce a rezultat a fost un melanj intre cele doua stiluri, o piata unica in lume prin originalitate si splendoare.

Foarte mandre de reusita lor, breslele au trecut anul contruirii cladirilor pe fatade, drept marturie pentru rapiditatea mobilizarii, finantarii si edificarii acestora.

Deloc intamplator, una dintre bresle a asezat pe un soclu in varful cladirii lor o pasare Phoenix care renaste din propria cenusa.

Pasarea Phoenix
Pasarea Phoenix

Bruxelles-ul era insasi pasarea Phoenix si asta trebuia s-o afle inclusiv Ludovic XIV, Regele Soare.

I-a folosit lui Ludovic XIV-lea bombardamentul Bruxelles-ului?

Nu! Aliatii nu au ridicat asediul Namur-ului pe care Ludovic l-a si pierdut mai apoi.
Bruxelles-ul a fost bombardat in zadar.

Chiar francezii au fost surprinsi de dimensiunea dezastrului.

Europa a fost indignata, iar reputatia lui Ludovic XIV-lea a fost definitiv patata.

O suta de ani mai tarziu, chiar si Napoleon a considerat bombardamentul Bruxelles-ului „cu atat mai barbar cu cat el a fost nefolositor”.

Astazi, Bruxelles-ul nu a uitat cel mai brutal moment din istoria sa si incearca sa priveasca nu in urma cu manie, ci in viitor cu mandrie si speranta. Grand Place sta marturie!

Citeste si:

Bruxelles-ul medieval

Bruxelles-ul lui Carol Quintul

Bruxelles-ul sub teroare spaniola

 

Thank you!

 

Reclame

8 comentarii la „Bruxelles sau pasarea phoenix”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s