Nu stiu cand au trecut anii de cand traiesc in Bruxelles. La inceput, ne-am spus ca vom sta doar sase luni, apoi ne-am lasat dusi de timp, asteptand sa se intample ceva care sa ne faca sa luam o decizie…ramanem sau ne intoarcem.

Mi-aduc aminte ca stiind ca vom sta doar jumatate de an, ma comportam ca un turist, cu aparatul foto atarnand de gat, cu harta in mana si curiozitatea de a vedea si explora la purtator. Azi asa, maine asa…Bruxelles-ul mi-a devenit familiar si incet-incet, sentimentul de turist a disparut, luandu-i locul cel de localnic-venetic. Poate si de aceea, din 2015, atunci cand am scris primul articol pe blog si pana acum, nu m-am aplecat sa scriu despre Bruxelles, desi poate, ar fi trebuit sa fie primul articol. Sau nu, primul ar fi trebui sa fie despre Romania…Nu stiu psihologii cum ar numi treaba asta, dar la mine interesul, entuziasmul, curiozitatea se manifesta pentru ceva care nu a ajuns sa fie obisnuinta, cotidian. Ma rog, cred ca asa e pentru toata lumea…sau nu?

Printre primele articole au fost cele dedicate Bruges-ului, tocmai pentru ca-l simteam mai turistic (chiar si este) decat Bruxelles-ul.

Ce m-a determinat sa scriu acum despre el? Sentimentul ca poate curand va trebui sa parasesc acest oras care m-a primit cu drag, mi-a oferit cel mai de pret dar, fiul meu, m-a ajutat sa cunosc o lume cosmopolita, sa fiu mai toleranta, mi-a oferit atat de multa deschidere spre alte orizonturi, m-a facut sa ma cunosc mai bine si sa-mi descopar si alte valente. Au fost probabil cei mai frumosi ani din viata mea de pana acum!

Asa ca, Bruxelles, ma belle (cum spune cantecul), acum e momentul tau.  Si pentru ca am ajuns sa te cunosc atat de bine, am de gand sa scriu despre tine muuulte articole. Am, asa cum spune francezul, “du pain sur la planche”.

Abia astept sa scriu despre istoria Bruxelles-ului (Bruxelles-ul medieval, Bruxelles-ul lui Carol Quintul, Bruxelles-ul sub teroare spaniola, Bruxelles sau pasarea poenix, etc.), iar apoi, voi face un zoom in Grand Place, Place Sablon, Catedrala Saint Michel et Sainte Gudula, Palatul Coudenberg si Carol Quintul, Place Royal, Palatul Regal, Port de Hal, Cinquantenaire, Cartierul European, Manneken Pis, Atomium, Raul disparut (Senne), etc.

Nu voi neglija arta si arhitectura orasului si voi merge pe urmele lui Pieter Bruegel prin Bruxelles, ii voi prezenta pe Leopold II, regele constructor, pe marele arhitect, Victor Horta si stilul care a dat o alta fata orasului, Art Nouveau-ul, voi merge acasa la Rene Magritte si in atelierul lui Constantin Meunier si multe altele. Nu voi uita sarbatorile si lucrurile cu care se mandresc belgienii: ciocolata, berea, cartofii prajiti si BD.

“Le vin est tiré, il faut le boir.”