Femeile Marii Uniri 1918

Femeile Marii Uniri 1918

Niciun comentariu

Iată că se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire și în tot acest timp, în paginile istoriei au fost prezentați doar marii bărbați care au făcut ca acest vis al românilor să devină realitate. Am crede că femeile au fost complet absente, indiferente și total neimplicate în mișcarea unionistă. Și totuși, chiar dacă femeile nu au jucat un rol principal, se datorează faptului că ele nu erau acceptate în viața politică, nu aveau drept de vot, bărbații așteptându-se din partea lor doar să fie soții iubitoare, fiice docile și susținătoare înfocate.

Primul Război Mondial a contribuit la schimbarea mentalităților tuturor despre femei. Acestea s-au simțit îndreptățite să refuze o societate dominată de bărbați și să ceară drepturi de la care fuseseră excluse sute de ani, cel mai important fiind dreptul de vot.

In Transilvania, Basarabia și Bucovina femeile aveau o cerință și un motiv de luptă în plus: unirea cu România. S-au creat numeroase uniuni ale femeilor (mai ales în Transilvania) care militau pentru solidaritate națională și unionism.

Femeile au fost prezente în toate momentele importante ale unirii. Le putem zări în fotografiile epocii în mulțime, sau îmbrăcate în costume populare înainte de a pleca spre Marea Adunare de la Alba Iulia.

Fotografie realizată de  Samoilă Mârza
1 decembrie 1918. Sătenii se pregătesc să meargă la Alba Iulia 

Foarte puțin se știe despre faptul că au fost câteva femei care datorită inteligenței, determinării și prestigiului lor au fost acceptate în cele mai înalte foruri politice care au hotărât unirea cu Țara.

Vă propun să aflăm poveștile lor.

Elena Alistar Romanescu, singura femeie aleasă în Sfatul Țării din Basarabia
elena-alistar

Era o învățătoare extrem de ambițioasă și energică care și-a dorit și mai mult să-și ajute semenii și a plecat la Iași pentru a studia medicina unde a fost tot timpul bursieră. A fost printre primele femei medic din România. Aici a luat prima dată contactul cu România și a realizat cât de important este ca Basarabia să se revină în hotarele naturale. Întoarsă în Basarabia a început  o activitate pro românească, iar autoritățile ruse au arestat-o timp de 45 de zile. In timpul războiului ajută răniții în calitate de medic militar și devine membru fondator al Partidului Național Moldovenesc din Basarabia. Simte că trebuie să preia inițiativa și pune bazele Ligii Culturale a Femeilor din Basarabia. Susținând idea de a lupta pentru a obține drept de vot pentru femei, ea le îndemna astfel: Multe dintre dumneavoastră, surorilor, se rușinează și cred să nu se ducă la alegeri zicând: „lasă că s-or face alegerile și fără noi”. Dar să știți că cele cari vor zice așa vor greși de moarte față de neamul nostru și de copiii lor.

In octombrie 1917, atunci când au fost aleși membrii pentru Sfatul Țării (un fel de Parlament) din Basarabia, Elena Alistar a fost aleasă singura femeie din cei 156 de deputați. Avea 42 de ani. Pe 27 martie 1918 Sfatul Țării s-a întrunit pentru a vota pentru sau împotriva unirii cu România.Unionistă convinsa, Elena Alistar a ținut un discurs spunând: „Azi eu strig în gura mare: Acum, ori niciodată, noi trebuie să ne unim…!. Orice moldovan, fie el cât de democrat, trebuie să înţeleagă aceasta şi să facă tot ce poate, să aducă orice jertfă, pentru a înfăptui această Unire. (…)Dacă nu ne-om uni acum cu fraţii noştri, apoi nu se ştie de va mai veni în viitor timp atât de potrivit şi în veci vom fi blăstămaţi de urmaşii noştri, cari, cetind istoria, vor vedea că am putut făptui actul de unire şi nu l-am făptuit. Eu mă tem de acest blăstăm şi strig în gura mare: Să ne unim!”.

Elena Alistar s-a aflat printre cei 135 de deputați care au votat pentru unirea Basarabiei cu România.

Elena Pop, sora lui Iuliu Maniu 

Elena Pop, sau Doamna cea bună cum mai era cunoscută, era sora lui Iuliu Maniu, personaj central în organizarea unirii Transilvaniei cu Țara și unul dintre cei mai reputați politicieni pe care i-a avut vreodată România. Deși rămasă de tânără văduvă cu cinci copii, se implică din ce în ce mai activ în mișcarea femeilor din Transilvania aflându-se la conducerea Direcției Uniunii Femeilor Române din Ungaria. Cei doi frați, Elena și Iuliu au avut o relație foarte apropiată și nu este de mirare că îi găsim împreună implicați în organizarea Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia. Elena Pop a fost una dintre cele 58 de delegate ale reuniunilor de femei (din totalul de 1228 de delegați) prezente la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, ea reprezentând Reuniunea Femeilor Române Greco-Catolice din Blaj.

Eleonora Lemeny Rozvan, prima femeie cu titlul de doctor în Litere a Universității din Cluj și singura femeie aleasă în Marele Sfat Național din Transilvania.
Eleonora Lemeny

Eleonora studiase mult istorie, filosofie și limbi străine la Universitatea din Cluj, dar și în Geneva, iar în preajma anului 1918 era  profesoară la Şcoala secundară de fete de la Sibiu.

Având un exemplu de revoluționar în familie, pe unchiul său,  Ioan Bran Lemeny fost secretar al Marii Adunări Naţionale a românilor de la Blaj 3/15 mai 1848, Eleonora se implicase în mișcarea feministă din Transilvania era  membră în Secţia didactică a ASTREI (Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român, înființată în 1861 de către inteligențiile românești ardelene). S-a implicat și în politică și a devenit membru de frunte al Partidului Socialist Democrat.

1 decembrie 1918. O zi de iarnă adevărată, totul fiind acoperit de o zăpadă imaculată, ca și cum natura însăși dădea girul întregului moment istoric. Se adunaseră în jur de 100.000 de oameni, cei mai mulți țărani, îmbrăcați în straie de sărbătoare, veniți din toate colțurile provinciei unii pe jos, alții cu carul, alții cu săniile sau cu trenurile. Iată mărturia scriitorului Emil Isac:

„Este o demonstrație cum nu s-a mai văzut vreodată, pe care niciun om de cultură nu se poate reține să nu o admire… Niciodată n-am văzut o asemenea masă de țărani. Este puterea ancestrală care defilează. Și toată lumea cântă… Masele așteaptă… unduindu-se ca un val puternic de oameni. Câteva momente și începe istoria…”

Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia 1 decembrie 1918

S-au ținut discursuri înălțătoare precum cele ale lui Vasile Goldiș, sau Iuliu Maniu, dar iată că s-a adresat mulțimii și o femeie: Eleonora Lemeny. Atunci când au fost aleși cei 250 de membri ai Marelui Sfat Național, Eleonora Lemeny a fost singura femeie acceptată în marele for legislativ transilvănean.

Misiunea ei nu s-a încheiat odata cu realizarea Marii Uniri. Până la sfârșitul vieții, 1935, ea a deținut funcții importante in Ministerul Sănătății și la  Resortul Ocrotiri Sociale.

Regina Maria
Regina Maria a Romaniei

După implicarea ei în Marele Război (vezi mai multe în Femeile românce ale Marelui Război), misiunea Reginei Maria nu se încheiase.

La finalul războiului, pe 18 ianuarie 1919, și-a început lucrările Conferința de Pace de la Paris care urma să rezolve următoarea configurație a frontierelor statelor europene, probleme economice, chestiunea reparațiilor de război  și să încheie tratele de pace între statele beligerante.

Delegația României la Paris era condusă de Ionel I. C. Brătianu, cel mai important om politic al vremii. Întrucât discuțiile diplomatice ale delegației române nu se derulau conform așteptărilor, Brătianu a solicitat sprijinul reginei.

Ea a sosit de urgență  la Paris, într-o vizită neoficială unde a discutat cu toți marii oameni politici ai lumii prezenți în capitala Franței: Thomas Wilson, președintele SUA, Regele George V al Marii Britanii și Loyd George, premierul britanic, președintele Franței, Raymond Poincaré și premierul francez George Clemenceau. Ea a pledat cu succes cauza României Mari încercând să detensioneze discuțiile dintre delegația României și Marile Puteri. Astfel, reunoașterea Marii Uniri pe plan internațional și consfințită prin tratate i se datorează și Mariei, regina tuturor românilor.

Astăzi, când România împlinește 100 de ani, o vârstă încă fragedă raportat la dimensiunea timpului istoric, aș vrea să-i urez țării mele dragi să aibă din nou șansa unei generații de bărbați și de femei, cel puțin la fel ca cea care a înfăptuit Unirea de la 1918 care să-i asigure prosperitatea mult dorită, asteptată și meritată. Ii mai doresc României mele să fie apreciată și respectată, iar fiii ei plecați în lume să-și găsească mândri drumul înapoi spre patria mamă.

La multe secole, Românie! 


Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.