Venetia-comertul inainte de toate

Canal Grande, VenetiaMulte sunt legendele despre intemeierea Venetiei si mai ales despre independenta acesteia. Orgoliosii venetieni omit de multe ori sa pomeneasca de dependenta lor de Bizant vreme de 500 de ani. Dincolo de legende, un lucru este cert: Venetia a stiut sa exploateze legaturile sale cu marele Imperiu Roman de la Rasarit pentru a se imbogati prin comertul maritim. Insa lucrurile aveau sa se schimbe in favoarea republicii venetiene, cand, incepand cu secolul X, imparatii bizantini, in schimbul ajutorului militar si a apararii intereselor in Mediterana, au acordat privilegii comerciale venetienilor. Prin acestea, Venetia si-a instalat colonii in Orient si chiar in Constantinopol, putand face comert in toate pietele imperiului fara sa plateasca taxe. Aceste privilegii au asigurat o ascensiune fulminanta a republicii din laguna, independenta ei fiind consfintita si datorita reputatiei de a fi posesoarea moastelor Sf. Ap. Marcu din Alexandria.

Asa se face ca, intr-una din zilele sejurului nostru in Venetia, am incercat sa-i simt spiritul comercial de odinioara plimbandu-ne pe canale, admirand celebrele Palazzo negustoresti si vizitand Museo Correr stiind ca acolo o sa vedem bine conservate aspecte din viata si cultura venetiana.

Canal Grande, Venice

Canal Grande

Am incercat sa-mi imaginez forfota comerciala a orasului stiind ca Venetia sau Serenissima (Prealuminata), a creat o retea comerciala extraordinara, devenind o poarta intre Europa si Orient. Marfurile erau aduse de caravane pe uscat, sau veneau prin Marea Rosie in porturile Mediteranei de unde erau preluate de venetieni (care se aprovizionau in special din Alexandria) si de genovezi. In timp, republica din laguna si-a creat puncte de escala, unde erau colonizati venetieni, un exemplu fiind insula Creta, punct de escala in drum spre Constantinopol.

Artist stradal, VenetiaIntr-o zi a anului 1295, un barbat imbracat in straie bizare, ce nu erau dupa moda venetiana, bate la usa uneia dintre casele din Corte Seconda del Milion. I se deschide si dupa cateva momente de ezitare este recunoscut. Il chema Marco Polo si se intorcea dupa 24 de ani dintr-o calatorie fantastica si indepartata in tinuturile Chinei, Indiei, Indoneziei, Ceylonului, Persiei si alte taramuri misterioase. Familia a organizat un banchet in cinstea intoarcerii lui Marco, unde el a povestit despre lumea in care a trait si viata sa la curtea lui Kublai Khan care i-a incredintat mai multe misiuni care l-au ajutat sa cunoasca mai bine uriasul imperiu mongol.

A fost impresionat de arhitectura si orasele mult mai mari decat cele din Europa, de calitatea drumurilor si de folosirea de catre localnici a bancnotelor de hartie. Fabuloasele sale povestiri erau si despre condimentele din India, despre calitatea matasii, despre aurul si argintul din Malabar, despre bogatia marelui han mongol cu milioanele sale de corabii si cai si temple. Totul parea atat de ireal, venetienii necrezand o iota din povestile lui Marco Polo. Curand, a devenit cunoscut in toata Venetia drept Marco Milione, iar curtea casei lui, Il Milione (Corte Seconda del Milion). La intoarcerea sa, Venetia se afla implicata intr-unul dintre razboaiele cu rivala sa Genova. Destinul lui Marco a continuat sa fie unul aventuros si in scurta vreme avea sa cunoasca temnita unde a dictat povestirile sale uimitoare in ceea ce a ramas posteritatii “Cartea minunilor lumii” sau “Cartea calatoriilor”. Pana la urma, s-a dovedit ca Marco a avut dreptate, iar cartea sa a devenit de capatai pentru marii navigatori si exploratori in secolele urmatoare. Venetia si-a extins imperiul comercial in Orient, devenind extrem de bogata si puternica.

Calatoria spre China dura aproape doi ani datorita numeroaselor popasuri, a pietelor intermediare si a drumului lung, plin de riscuri si aventura. In secolul XV, o calatorie intre Londra si Venetia, dura in medie intre 23 si 51 de zile.

Venetia era un fel de buricul pamantului

Locul unde oamenii din Occident si Orint se intalneau era Piata Rialto, centrul comercial venetian. In acele vremuri, sec. XI-XV, Rialto era cel mai cosmopolit loc de pe pamant, un fel de Turn Babel. Aici, europenii gaseau cele mai exotice marfuri: fructe ciudate din Africa, parfumuri din India, minerale si coloranti din Malaya, piper, cuisoare si alte mirodenii din Arabia.

In secolele XII-XIII, aceasta piata a fost centrul financiar al lumii. Venetienii au fost printre primii care au scos primele emisiuni monetare locale de aur (1284), exemplul sau si al altor orase italiene fiind urmat si de Anglia cu faimosul “stirling”, de Franta cu “scudul” de aur si apoi si de Flandra.

Podul Rialto, Venetia

Podul Rialto

In nordul bogat italian s-au nascut primele banci. In 1171, Banca di Venezia a fost prima, apoi in secolul XVI Banca di Rialto a fost pcea dintai care a creat ideea de depozit si acorda imprumuturi particularilor. Dar de departe cea care a ramas in istorie a fost Banco del Giro. “Giro” inseamna in italiana “circulatia banilor”. In aceasta banca din Rialto s-a nascut creditul, hartia luand locul aurului. A fost un boom al creditelor de astazi.

Venetia, Canal Grande

Venetia, Canal Grande

Venetia a evoluat enorm. De la simpli pescari, venetienii au ajuns printi ai comertului. Casele simple de lemn au fost inlocuite cu palate de piatra, caramida si marmura. Nu voi insista mult pe aspectul caselor, pentru ca arhitectura venetiana este subiectul unor alte articole aici si aici, ci voi mai spune doar ca toate palatele construite de-a lungul Canal Grande au fost construite pentru a arata puterea si bogatia negustorilor, avand dubla functionalitate, atat de locuinta, la etaj, cat si comerciala, la parter.

Pentru ca cele mai pretioase marfuri se aflau peste mari si tari, negustorii trebuiau sa fie in acelasi timp si buni navigatori si luptatori pe mare, acolo unde piratii le dadeau mari batai de cap. Navigatorii-negustori venetieni au devenit cunoscuti drept cei mai redutabili si abili ai vremii. Pentru a va intregi „tabloul”, merita o vizita la Museo Correr.

 

Arsenale era santierul naval si motorul Venetiei. Aici se produceau 200 de corabii/luna, deci 50/saptamana, deci 7/zi. A fost prima fabrica de productie in serie din lume. Si asta in secolul XV, atunci cand, tamplarilor englezi le lua, se spune, luni de zile sa construiasca o corabie. Intr-o seara, am incercat sa ajungem si noi in Arsenale, mai ales ca se anunta spectacol si artificii (era perioada Carnevale), dar ne-am ratacit printre stradutele inguste, intunecate si extrem de lugubre. N-a fost sa fie.

Un moment extrem de tensionat care a ramas in istoria locului, s-a petrecut in secolul XII intre Venetia si Imperiul Bizantin.

Asa cum am mai spus mai sus, venetienii primisera in repetate randuri, numeroase privilegii comerciale, fiind chiar scutiti de taxe. In Constantinopol aveau cartierul lor in care munceau si traiau. Cu timpul, au devenit tot mai prosperi, tot mai numerosi (peste 10.000), bizantinii nevazand cu ochi buni toata situatia. Afaceristii din Serenissima (Prealuminata) s-au extins si in afara Constantinopolului, pe litoralul Asiei Mici si in insule, au inceput sa cumpere casele bizantinilor, sa se casatoreasca cu femeile lor. Pentru bizantini era prea mult si in noaptea de 11-12 martie 1171, imparatul Manuel I a ordonat arestarea tuturor venetienilor din imperiu si confiscarea averilor lor. Vreme de secole, venetienii si bizantinii fusesera aliati, parteneri, acum devenisera dusmani. Vestea a circulat repede pana in Venetia care l-a trimis pe Enrico Dandolo sa negocieze eliberarea confratilor sai. Nu se stie ce s-a intamplat, dar acesta s-a intors orb.  Serenissima a trimis apoi o flota impotriva Bizantului, dar expeditia a fost intrerupta de izbucnirea unei epidemii de ciuma. Ostilitatea si suspiciunea au luat locul increderii si prieteniei intre cele doua puteri, dar mai presus de orice, sentimentul razbunarii i-a tinut treji pe venetieni si pe Dandolo care vor gasi dulcele si profitabilul moment al revansei in Cruciada a IV-a.

Dar, despre aceasta, in articolul Puterea si grandoarea Serenissimei I.

 

Linkuri utile:

Va mai recomand sa cititi si urmatoarele articole despre Venetia:

Thank you

 

 

7 comentarii la „Venetia-comertul inainte de toate

  1. Pingback: Puterea si grandoarea Serenissimei II | AveHistoria

  2. Pingback: Bruges, un oras medieval de poveste (I) – AveHistoria

  3. Pingback: Florenta – locul Renasterii omului. Cum a fost totul posibil? – AveHistoria

  4. Pingback: Frumoasa si talentata Venetie (I) – AveHistoria

  5. Pingback: Frumoasa si talentata Venetie (II) – AveHistoria

  6. Pingback: Venetia – Cum a inceput totul – AveHistoria

  7. Pingback: Puterea si grandoarea Serenissimei I – AveHistoria

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.