Altar in Cathedrala din Granada, Spania

Granada „Regilor Catolici” (I)

4 comentarii

IsAltar in Cathedrala din Granada, Spaniatoria mi-a placut de mic copil, fiindu-mi povestita de bunici si de tatal meu, fascinandu-ma fiecare intamplare. Imi aduc  aminte ca aproape in fiecare seara il rugam pe bunicul meu sa-mi mai povesteasca ceva din perioada razboiului. La scoala fiind, am avut norocul pentru doi ani sa am o doamna profesoara care ne prezenta istoria ca pe-o poveste. Eram cu totii extrem de incantati si chiar daca auzeam clopotetul sunand, o rugam pe doamna sa ne termine “povestea” si apoi iesim si noi in pauza. Cred ca pentru dumneaei era confirmarea lucrului facut cu dragoste si a aprecierii noastre. Acest sentiment nu l-am putut uita si atunci cand destinul a facut sa fiu la randul meu in fata a peste 30 de perechi de ochi si urechi, mi-am dorit sa pot reedita magia creata de fosta mea doamna profesoara, sa traiesc si eu momentul in care elevii prefera sa le termin povestea decat sa iasa in pauza. Si am reusit…

Dar ce legatura au toate acestea cu Granada regilor catolici? Inca putintica rabdare prin  noianul meu de amintiri. Ei bine, mi-amintesc cum urmaream orarul si abia asteptam ziua in care aveam istoria. De multe ori, imi luam manualul si citeam si lectia in avans, inclusiv textul cu font mic si italic. Intr-o zi, am ajuns la o lectie despre Spania. Stiu ca mi-a placut foarte mult cum suna cuvantul “reconquista”, dar ce n-am putut uita a fost un text marunt in care se scria despre casatoria dintre regele Ferdinand de Aragon si Isabela de Castilia.

La cei nici 12 ani ai mei de atunci, acea scurta lectura a avut un farmec aparte. Una erau povestile de Petre Ispirescu sau Fratii Grimm, alta era sa citesc despre un fapt real, petrecut de mult,  tare de mult. Numele celor doi regi mi s-au parut deosebit de frumoase, iar imaginatia m-a ajutat sa si “particip” la nunta lor, sa-i vad ca pe un cuplu perfect de indragostiti. In vremurile copilariei mele, regimul comunist a inchis granitele tarii, dar nu si imaginatia mea. Si totusi, oricat de bogata ar fi fost aceasta, n-a indraznit sa vada ca va veni o zi in care voi calatori pe urmele cuplului regal.

Insa de ce era/este consemnata casatoria celor doi intr-un manual de istorie? Am mai vorbit si aici despre Reconquista, adica lupta pentru recucerirea teritoriilor ocupate de arabi. Acest proces incepuse din regiunile muntoase din nordul Spaniei unde se mentinuse un mic regat crestin, Asturia. In timpul Reconquistei se formasera regatele Leon, Castilia, Aragon si Portugalia. In 1212, prin victoria de la Las Navas de Tolosa, aproape intreaga Spanie a fost eliberata. Cu o singura exceptie, Granada. Prin casatoria in 1469 a regelui Aragonului, Ferdinand, cu regina Castiliei, Isabela, s-a infaptuit unificarea teritoriala a Spaniei. Cei doi regi au ramas celebri in istoria universala si pentru cucerirea Granadei pe 2 ianuarie 1492, dar si pentru ca i-au finantat planul lui Cristofor Columb de a naviga spre apus pentru a gasi un nou drum spre India.

Dar sa-i cunoastem mai bine.

Isabela de Castilia a fost al doilea copil al regelui Juan II al Castiliei, dar a treia in linia de succesiune la tron. Cand fratele sau mai mare, Henri (Enrique) IV i-a urmat tatalui lor la tron, acesta si-a exilat sora si fratele mai mic, dar ulterior s-a razgandit, realizand ca ii poate supraveghea mai bine daca ii cheama la curte. Poate ca a presimtit ca in scurta vreme se va declansa o adevarata lupta pentru tronul Castiliei, in timpul careia, Isabela a dat dovada de multa intelepciune reusind sa nu devina un pion al granzilor de Spania si sa castige increderea fratelui sau, regele, care a recunoscut-o ca mostenitoarea sa.

Ei, dar in aceasta calitate, casatoria ei a devenit o chestiune de interes national si diplomatic. Franta, Postugalia si Aragonul si-au trimis in petit candidatii. Fratele sau, Henri IV chiar i-a promis mana Isabelei, regelui Angliei, Edward IV, pe care insa acesta a refuzat-o. Ce-i drept, englezoaica cu care a ales sa se casatoreasca, desi de rang inferior, totusi era mai draguta decat Isabela. Toate planurile si incercarile regelui Castiliei de a-si casatori sora au fost sortite esecului sau refuzate de catre aceasta. Isabela a ales sa se casatoreasca in secret, deci fara aprobarea fratelui sau, cu mostenitorul tronului Aragonului, Ferdinand.

Lucrurile nu pareau atat de simple, intrucat cei doi miri erau veri de gradul II, iar pentru o asemenea casatorie trebuiau sa obtina o dispensa papala. Odata obtinuta aceasta, Isabela, a parasit curtea sub pretextul de a vizita mormantul fratelui mai mic, iar Ferdinand a patruns pe teritoriul castilian deghizat intr-un om obisnuit. Cei doi s-au intalnit si casatorit pe 19 octombrie 1469 la Valladolid. Regele Castiliei, dezamagit, i-a retras titlul de mostenitoare, pe care i l-a acordat fiicei lui. La moartea lui Henri IV, in 1474, Isabela, sustinuta de o parte a nobilimii a pretins tronul. Nepoata sa era sustinuta si ea de regele Portugaliei (unchiul acesteia care si-o dorea drept sotie) si o parte a granzilor anti-aragonezi. Astfel ca primii ani de domnie ai Isabelei au fost marcati de un razboi civil.

O vorba spune ca “totul e bine cand se termina cu bine”, insa in acest caz, nu chiar totul s-a terminat cu bine. In urma conflictului cu Portugalia, Spania a renuntat la orice pretentii la coroana portugheza in schimbul recunoasterii Isabelei ca suverana a Castiliei.

Desi aparent era o tara unita, Spaniei i-a mai luat timp pana ca aceasta unificare sa fie deplina si politic. Desi Ferdinand a declarat-o pe sotia sa drept mostenitoarea coroanei aragoneze, totusi, fiecare regat a continuat sa aiba propriile institutii.

Ceva i-a unit pe cei doi suverani: dorinta de a incheia Reconquista prin cucerirea Andaluziei. N-a fost un lucru usor. Asa cum am mai povestit si aici, operatiunea a inceput in 1482. Ronda s-a predat dupa indelungi bombardamente in 1485, iar in anul urmator a fost cucerita si Malaga. Asediul Granadei a inceput in primavara lui 1491, iar pe 2 ianuarie 1492 regii spanioli au primit capitularea ultimului sultan, Boabdil.

Iata impresiile regelui Ferdinand asternute in scrisoarea sa catre papa Inocentiu al VIII:

„Astazi, in ziua de 2 ianuarie a acestui an nouazeci si doi, ni s-a predat orasul Granada impreuna cu Alhambra si cu toate intariturile ei, si cu toate castelele si fortaretele pe care le mai aveam de cucerit in acest regat, si acum il avem in intregime in puterea si stapanirea noastra…Dupa atatea straduinte, cheltuieli, pierderi de vieti si varsari de sange ale supusilor si locuitorilor din tarile noastre, acest regat al Granadei, care fusese ocupat de catre necredinciosi mai bine de 780 de ani, a fost dobandit in zilele noastre si cu ajutorul vostru.”

Istoricul, politicianul si diplomatul italian, Niccolo Machiavelli, contemporan al celor doi regi spanioli, si-a exprimat opinia despre Ferdinand de Aragon in celebra sa carte “Principele”:

“Ferdinand de Aragon, actualul rege al Spaniei, se poate spune ca e un rege nou, pentru ca dintr-un rege slab a devenit primul suveran al lumii crestine… La inceputul domniei sale a atacat Granada, aceasta actiune constituind baza puterii lui…Pentru ca sa se poata incumeta la intreprinderi si mai mari, el, actionand intotdeauna in numele credintei, s-a dedat la o cruzime cucernica, alungand din regatul sau pe mauri si ruinandu-i…”

Cat despre Columb, acesta s-a intors victorios in fata celor doi suverani. A crezut ca a gasit un nou drum spre India de unde s-a intors cu aur si bastinasi luati ca sclavi. Se spune ca regina Isabela nu a vazut in acestia drept niste fiinte bune doar de a fi sclavi, pentru unii dintre ei dand ordin sa fie eliberati. Pentru Spania, expeditia lui Columb a fost inceputul unei noi ere de expansiune, dominare si exploatare a Lumii Noi si de crearea unui imens imperiu colonial.

Statuie de Mariano Benlliure y Gil, care-l infatiseasa pe Columb prezentand proiectele sale regilor Spanioli.In preajma Capelei Regale din Granada (unde sunt imnormantati Ferdinand, Isabela si fiica lor Ioana), se afla un monument din piatra si bronz care-i apartine artistului Mariano Benlliure y Gil, care-l infatiseasa pe Columb prezentand proiectele sale regilor Spanioli. Lucrarea a fost terminata in 1892 pentru a celebra cele patru secole de la cucerirea Granadei si de  la descoperirea Americii.

In sejurul nostru in Granada si Andaluzia ne-a fost de mare ajutor Top 10, Andaluzia si Costa del Sol, de la Editura Litera.

La doi ani dupa descoperirea Americii, Spania si Portugalia au apelat la medierea papei in incheierea Tratatului de la Tordesillas prin care isi imparteau politic printr-o linie de demarcatie, posesiunile de peste Ocean.

Ferdinand si Isabela au condus autoritar, reusind sa se impuna in fata nobilimii. Cu sprijinul Bisericii, au unificat Spania si din punct de vedere religios, fiind introdusa pentru prima data Inchizitia care veghea asupra fidelitatii supusilor fata de catolicism si fata de regalitate.

Isabela era foarte pioasa si credincioasa si poate de aceea, Papa Alexandru VI i-a oferit ei si sotului sau titlul de “Regi Catolici”. In 1974, dupa o analiza indelungata a vietii sale, Vaticanul a declarat-o “Slujitoarea Domnului”, urmatorul pas fiind sanctificarea.

Pe langa piosenie, Isabela a fost o femeie educata care a incurajat artistii fiind o mare colectionara de tablouri ale pictorilor spanioli si flamanzi.

Desi casatoria Isabelei si a lui Ferdinand a fost una aranjata, bazata pe interese politice si diplomatice, totusi, in timp, mariajul lor s-a transformat intr-unul bazat pe respect, dragoste si apreciere din care au rezultat cinci copii. Ca orice mama-regina si inspirandu-se din propria viata, Isabela s-a straduit sa le aranjeze acestora casatorii convenabile atat pentru ei cat si pentru Spania. Pe Isabela, primul ei copil, a casatorit-o cu regele Portugaliei, pe Juan (printul mostenitor) cu Margareta de Austria, stabilind astfel legaturi cu dinastia habsburga, pe Ioana cu Filip I, fiul imparatului Imperiului Romano-German si mostenitorul Ducatului Burgundiei, iar Catherina a ramas in istorie ca prima sotie (din cele 6) a regelui Angliei, Henry VIII.

Noua ne-a fost de ajutor ghidul Top 10, Andaluzia si Costa del Sol.

Citeste si Granada “Regilor Catolici” (II)

Reclame

4 comentarii la „Granada „Regilor Catolici” (I)”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s