Palatul Coudenberg, Bruxelles

Bruxelles-ul lui Carol Quintul

8 comentarii

Carol Quintul a fost cu siguranta cel mai important monarh european al primei jumatati a secolului XVI. El a fost mostenitorul a patru case regale, Imperiul Romano-German, Tarile de Jos, Spania, Napoli, Sicilia si coloniile spaniole de pe continentul american. Pe drept cuvant se spunea ca “soarele nu apunea niciodata” in imperiul sau.

A avut o descendenta impresionanta. Bunicii din partea mamei Ioana Nebuna au fost Isabela de Castilia si Ferdinand de Aragon, cei care au alungat arabii din Spania, incheiind astfel Reconquista.  Din partea tatalui, Filip cel Frumos, imparatul romano-german Maximilian I si Maria de Burgundia (fiica lui Carol Temerarul).

S-a nascut in anul 1500, in Gent. Pentru ca tatal lui murise atunci cand el avea 6 ani, iar mama lui, Ioana Nebuna era considerata incapabila sa-si creasca copilul, Carol a fost crescut de matusa sa, Margareta de Austria, in Gent.

Cifrele 5 si 15 ii vor urmari destinul, legat de cel al Bruxelles-ului.

Aula Magna-Palatul Coudenberg, Bruxelles
Aula Magna-Palatul Coudenberg

Avea 15 ani cand, pe 5 ianuarie 1515, in Aula Magna a Palatului Coudenberg din Bruxelles, a fost declarat major si suveran al Tarilor de Jos.

Se afla la Bruxelles atunci cand a primit vestea ca bunicul sau, Ferdinand de Aragon a murit. Cum mama sa era mostenitorea de drept a tronului, a trebuit sa-i faca o vizita in umilul palat in care era tinuta izolata. Nu se mai vazusera de cand Carol avea 6 ani. Vizita nu avea cum sa nu fie emotionanta pentru mama a carei asa-zisa nebunie fusese, parese, nascocita de barbatii din jurul sau, avizi de putere. Mama i-a oferit fiului ce si-a dorit acesta: drepturi depline pentru a conduce Spania. Iata-l la varsta de 16 ani, rege al Spaniei, cu numele Carol I.

In 1519, la moartea bunicului sau, cu spriinul financiar al bogatilor bancheri Fugger, a devenit imparat al Imperiului Romano-German, avand numele de Carol V sau Carol Quintul. Cine-si poate imagina sa fie la nici 20 de ani, suveranul unui imperiu urias, stapanul atator natiuni diferite, avand pe umeri povara responsabilitatii de a le asigura prosperitatea si stabilitatea.

Carol Quintul a iubit Bruxelles-ul, la fel ca si parintii sai, facand din Palatul Coudenberg resedinta sa principala. Cred ca i-ar fi placut sa stie ca peste patru sute de ani, acest oras va deveni  capitala Europei si a peste 500 milioane de europeni.

Vitraliul (1537) transeptului nordic al Catedralei Saint Michel et Gudule care-i ilustreaza pe Carol Quintul si pe sotia sa Isabela a Portugaliei
Vitraliul (1537) transeptului nordic al Catedralei Saint Michel et Gudule care-i ilustreaza pe Carol Quintul si pe sotia sa Isabela a Portugaliei

Desi se simtea in largul lui in Bruxelles, in lumea flamanda in general, imparatul nu a rezidat tot timpul aici. Stapanul unui asemenea imperiu trebuia sa calatoresca in permanenta, sa-si faca simtita prezenta in toate posesiunile sale. De aceea, in lipsa sa, Tarile de Jos erau conduse de guvernatori. O asemenea functie trebuia exercitata de catre cineva de mare incredere si Carol a cautat persoana in familia sa. In cei 40 ani, Carol a numit drept guvernatori…guvernatoare. Prima a fost matusa sa, cea care l-a crescut de la varsta de 6 ani, Margareta de Austria, apoi sora sa, Maria a Ungariei, fiica sa, Margareta de Parma si nepoata Isabela. Astazi, nu poate parea ceva iesit din comun, dar in acele vremuri in care femeia avea rolul doar de sotie si mama, faptul ca cele patru doamne au reusit sa se impuna in politica, nu era ceva obisnuit. Ce-i drept, au urmat in tocmai dorintele imparatului. Mama sa, rebela Ioana, a fost considerata nebuna pentru indrazneala de a fi altfel decat tiparul feminin al epocii.

In cei 40 ani de domnie ai lui Carol V, Bruxelles-ul a continuat sa prospere. Comertul, bancile, manufacturile de postav, santierele navale (portul din Antwerpen era cel mai mare al Europei), bursele, au facut din economia Tarilor de Jos, cea mai avansata a Europei. Era normal ca burghezia, sa aiba alte viziuni si valori decat cele ale imparatului.

Astfel, atunci cand ideile lui Martin Luther si ale lui Jean Calvin care protestau impotriva Bisericii Catolice, au patruns in Bruxelles, au fost primite cu entuziasm de catre burghezie. Catolic inversunat, Carol Quintul a intervenit rapid si a executat doi calugari acuzati de a fi raspandit ideile reformiste (protestante).

Dar, aceste reprimari sangeroase, sunt intr-o mica masura iertate datorita faptului ca artele si stiinta au fost incurajate si au prosperat.

In secolul XVI suntem in plin avant al Umanismului si al Renasterii, miscare de idei care a schimbat definitiv mentalitatea europenilor fiind declansata de savantii si artistii italieni. Se evoca redescoperirea antichitatii greco-romane si se punea in centrul atentiei  OMUL  cu calitatile si defectele sale, dotat cu ratiune, liber, tolerant si responsabil. Era in totala opozitie cu gandirea din  perioada “intunecata” medievala, subjugata Bisericii Catolice, care-l tinea pe om in lanturile fricii, terorii de a fi pedepsit prin ardere pe rug pentru diverse pacate nevinovate.

Erasmus din Rotterdam era considerat cel mai mare ganditor al epocii, “parintele studiilor” si “lumina luminii”. El si-a petrecut intreaga viata calatorind prin Europa.

“Je suis partout chez moi ou plutôt partout un étranger.”

Erasmus a schimbat mentalitatile oamenilor, militand pentru toleranta si pentru a trai impreuna indiferent de rasa, religie sau limba, fiind contra violentei si a razboiului. Scrierile sale au fost cele mai cunoscute si cautate in perioada Renasterii. In calatoriile sale, Erasmus s-a oprit in 1522 si in Bruxelles, unde a stat 5 luni in casa unui prieten, situata in Anderlecht. Astazi, casa este un muzeu cu picturi, sculpturi si carti rare, toate din perioada in care a trait. Doua gradini reconstituie parfumul vremii. Una este dedicata plantelor medicinale, singurele menite sa vindece bolile, intr-o epoca in care medicamentele nu existau. Nu stiu daca gradina era la fel si atunci cand Erasmus a locuit aici, dar cum era mai tot timpul suferind, cred ca s-ar fi simtit in siguranta stiind plantele la dispozitia sa, la fel cum noi ne simtim, stiind farmacia la coltul strazii. A doua gradina evoca calatoriile lui Erasmus.

Pictorii Renasterii erau preocupati sa inteleaga omul si lumea in care traieste. Artistii flamanzi, renumiti inca din Evul Mediu, continua si acum sa uimeasca cu talentul lor. Pieter Brueghel, care s-a stabilit in Bruxelles, a facut o pasiune pentru oamenii simpli. Tablourile sale sunt pline de detalii, multe amuzante, care redau scene din viata cotidiana a taranilor, scene biblice, frumusetea naturii, sau scene moralistice.

La Musée Royaux des Beaux-Arts sunt expuse patru din operele sale: “Caderea lui Icar”, “Peisaj de iarna cu patinatori si capcana de pasari”, “Recensamantul/numaratoarea din Bethleem” si “Caderea ingerilor rebeli”.

Operele sale au fost apreciate inca din timpul vietii si cumparate de nobilime. Fiind considerat o personalitate a orasului, la moartea sa a fost inmormantat in biserica Notre-Dame de la Chapelle din Bruxelles.

Daca latina este limba celor eruditi, franceza si spaniola erau folosite in administratie si comert. Totusi, flamanda era inca limba celor majoritari.

Carol Quintul a fost ultimul suveran care a aspirat la titlul de monarh universal. El a depus eforturi uriase pentru intarirea autoritatii centrale. Astfel, in 1549 a creat Cele 17 Provincii care inglobau teritoriile de astazi ale Olandei, Belgiei, Luxemburgului si cateva din nordul Frantei, membri familiei sale fiind declarati unicii mostenitori. Cu aceasta ocazie a facut o vizita in Bruxelles (dar si in Antwerpen si Gent) pentru a-si prezenta fiul, Filip, drept mostenitorul celor 17 Provincii. Primarul Bruxelles-ului a organizat in cinstea oaspetilor imperiali, o ceremonie fastuoasa numita Ommegang. Nu se organizau des astfel de solemnitati grandioase. Doar mama lui Carol Quintul, regina Spaniei, Ioana Nebuna s-a mai bucurat de o asemenea primire.
In Grand Place, Carol Quintul, insotit de fiul sau, Filip, dar si de surorile sale Eleonore, regina Frantei, Maria de Austria, regina Ungariei si guvernanta Tarilor de Jos, defileaza maiestuos in fata oficialitatilor orasului, a marii burghezii, a nobilimii, a invitatilor de onoare si a multimii curioase.

Incepand cu 1930 se organizeaza in fiecare an reconstituirea ceremoniei de la 1549, devenind o traditie a Bruxelles-ului. 1400 de participanti costumati in tinutele somptuoase ale epocii lui Carol Quintul, defileaza de la Place Sablon pana in Grand Place unde sunt asteptati de spectatorii din tribune gata sa plonjeze inapoi in timp. In 2014 am fost si eu unul dintre spectatori si am urmarit timp de doua ore un show care desi initial parea plictisitor, a crescut in intensitate, dinamism, culoare si bucurie, culminand cu un impresionant foc de artificii.

Revenind la politicile lui Carol Quintul, se spune ca a luptat pentru  mentinerea catolicismul in tot imperiul sau framantat de razboaie religioase si pentru a se impune in fata celorlalti monarhi europeni. Daca a reusit? Raspunsul e simplu, NU! Imperiul sau urias era fragil, alcatuit din popoare atat de diferite (neerlandezi, germani, spanioli, italieni) cu regimuri politice aparte si mentalitati diverse.

Pe 25 octombrie 1555, la 55 de ani, in aceasi Aula Magna a Palatului Coudenberg din Bruxelles, a abdicat, cedand fraiele imperiului, fiului sau Filip II si fratelui sau Ferdinand.

Imperiul sau vedea apusul, la fel si viata sa. S-a retras intr-o manastire din Spania unde, trei ani mai tarziu, a fost rapus de malarie.

Cat despre 17 Provincii si Bruxelles-ul implicit, au cazut sub stapanirea spaniola a lui Filip II despre care voi povesti in postarea urmatoare.

Unde intalnim urmele epocii lui Carol Quintul?

Pentru Bruxelles, Carol Quintul este cel mai important suveran pe care l-a avut vreodata si pe care incearca sa-l exploateze la maxim, din punct de vedere turistic.

Astfel, incepand din 2017 si pana in 2019 se desfasoara un Festival Carolus V care propune cateva circuite ghidate pe urmele imparatului, expozitii, spectacole, conferinte si concerte.

Festival Carolus V nu ii este dedicat doar imparatului ci intregii sale epoci.
De exemplu, un circuit ghidat „Bruxelles-ul in timpul lui Erasmus si Luther” pleaca in zilele 26 august si 30 septembrie la ora 14 din Petit Sablon pana la casa lui Erasmus. Turul dureaza 3 ore si costa 10 euro. Aici, in casa lui Erasmus, o colectie de tablouri semnate Holbein, Bosch si Metsys, o librarie cu mii de carti de epoca si cele doua gradini intregesc atmosfera Renasterii.
Tot aici, pe 23-24 septembrie  2017, se organizeaza un week-end renascentist unde vizitatorii vor fi imersati in epoca prin diverse activitati precum dans si muzica, parada de costume de epoca, demonstratie de cum se facea pe atunci comertul, povesti si jocuri pentru copii si adulti, degustari de bucate si bauturi renascentiste. Interesant, nu?

Foarte la indemana ar fi o vizita la Muzeul Coudenberg unde putem vedea ruinele fostului Palat Coudenberg care a ars in secolul XVIII. Nu pot spune ca recomand cu caldura aceasta vizita, locul fiind cam lugubru.

Pe Carol Quintul, pe fiul sau Filip II si anturajul lor ii putem intalni „in persoana, in fiecare an, in prima saptamana a lunii iulie, in cadrul fastuosului Ommegang.

Sa nu-l uitam pe marele pictor flamand, Pieter Bruegel care a trait si si-a desavarsit opera in Bruxelles. Patru dintre tablourile sale (cum am mai scris mai sus) le putem admira la Musée Royaux des Beaux-Arts. Presupusa casa in care a locuit cu familia sa nu poate fi vizitata inca, dar pentru ca in 2019 se vor comemora 450 ani de la moartea artistului, se preconizeaza transformarea sa in muzeu. In biserica Notre-Dame de la Chapelle din Bruxelles, putem vedea nisa in care isi traieste vesnicia.

Activitatile sunt mult mai numeroase, eu doar am spicuit cateva. Cei care traiesc in Bruxelles au de unde alege pentru a iesi din cotidianul gri si umed al orasului.

Eu zic sa profitam!

Citeste si:
Bruxelles-ul medieval

Bruxelles-ul sub teroare spaniola

Bruxelles sau pasarea phoenix

Grand Place din Bruxelles-20 de lucruri de vazut si de stiut

Thank you!

Reclame

8 comentarii la „Bruxelles-ul lui Carol Quintul”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.