Palazzo Vecchio si Loggia dei Lanzi, Florenta

Florenta-orasul dinastiei de Medici (II)

4 comentarii

Moartea lui Lorenzo Magnificul și expulzarea rudelor sale din Florența, i-au făcut pe mulți să creadă că acesta a fost finalul pentru familia de Medici. Insă destinul Florenței și cel al familiei de Medici au rămas în continuare legate pentru multe secole.

Dacă Cosimo cel Bătrân și Lorenzo Magnificul (ambii de Medici) făcuseră din Florența polul cultural al Europei, centrul Umanismului și al Renașterii, fiul și nepotul lui Lorenzo vor aduce familia de Medici la un alt nivel ca papi ai Bisericii Catolice.

Pentru a înțelege mai bine acest articol, recomand și prima lui parte Florența-orașul dinastiei de Medici I

In acestă parte a doua, veți afla mai multe despre:

Papii de Medici
Papa Leon X

Giovanni de Medici ajunsese la vârsta de 16 ani, cardinal. Tatăl său, Lorenzo Magnificul, plătise o avere pentru această funcție strategică.

După moartea lui Lorenzo Magnificul, familia de Medici a fost izgonită din Florența, iar fiii Magnificului și nepotul acestuia au luat calea exilului. Atunci când auspiciile au fost favorabile, după câțiva ani de rătăcire, Giovanni, cardinalul, se stabileste la Roma sub protecția papei.

Cu o armată pusă la dispoziție de papa de la Roma, cardinalul Giovanni de Medici țintește să preia puterea Florenței. Iși cunoștea bine orașul și cât de prețios era și nu dorea distrugerea acestuia. Atunci a recurs la intimidare. A atacat și prăduit orașul Prato aflat la 25 km de Florența. A fost o victorie crudă în urma căreia se spune că au fost uciși cel puțin 2000 de oameni nevinovați. Așa cum s-a așteptat cardinalul de Medici, Florența s-a predat fără luptă.

Blazonul familiei de Medici, al papei Leon X
Blazonul familiei de Medici

La scurtă vreme, Giovanni a primit vestea morții papei și cardinal fiind a plecat la Roma pentru a face parte din conclavul care-l alegea pe viitorul pontif. Surpriză! Giovanni de Medici a fost ales papa cu numele Leon X.

Florentinii au uitat ura pe care o aveau pentru familia de Medici și au sărbătorit cu mare pompă evenimentul. Florența dăduse primul ei papă! Ce prestigiu mai mare decat acesta putea fi pentru florentinii credincioși.

Dar, în numai un an, papa a cheltuit mai toți banii visteriei du când o viață de plăceri și extravaganțe. Acesta a găsit o soluție: să vândă masiv indulgențe (o hârtie în care i se garanta păcătosului care o cumpăra că păcatele îi sunt iertate și că va ajunge în rai) pentru construirea Bazilicii San Pietro. Era evident o păcăleală a oamenilor și o afacere bună pentru Biserică.

Acesta era momentul în care Martin Luther, a scris cele 95 de teze ale sale în care condamna indulgențele papale, luxul și decadența Bisericii și propunea o reformare a acesteia. În urma acestui conflict, Biserica Catolică se va desparți în două, aparând o nouă confesiune: religia protestantă.

Nimic nu l-a clintit pe Leon X decât un vânticel de toamnă târzie care l-a îmbolnăvit de o pneumonie fatală. După moartea lui, s-au și găsit „curajoși” să-l condamne de acte de sodomie. Poate la Roma era un comportament intr-adevăr scandalos, dar pentru Florența, orașul natal al papei de Medici, a fi homosexual nu era ceva de incriminat. Bine, cu excepția perioadei lui Savonarola, atunci când bărbații iubitori de bărbați erau arși pe rug. In Florența devenise așa o practică încât, să ai relații cu persoane de același sex a dus la apariția unui nou verb „a florentina”.

Papa Clement VII

La doi ani după moartea papei Leon X, vărul său, Giuliano de Medici, va fi ales papă cu numele de Clement VII. Acesta s-a confruntat cu unul dintre cele mai teribile momente ale papalității: pustiirea Romei de către același Carol Quintul și susținatori ai lui Martin Luther. Numai în prima zi au fost uciși, se spune, 8000 de oameni. Era anul 1527.

Mai multe despre Carol Quintul în Bruxelles-ul lui Carol Quintul

Castel Saint'Angelo, Roma
Castel Sant’Angelo

Papa Clement s-a refugiat în Castel Sant’Angelo prin Passetto di Borgo, lăsând în urmă garda sa elvetiană să fie măcelărită pe treptele Basilicii di San Pietro. In castelul fortăreață a topit tot aurul pe care-l avea la dispoziție și apoi, pe furiș, deghizat, a părăsit Roma.

La Roma fiind cu ani în urmă și vizitând Castel Saint’Angelo, priveam spre Vatican și încercam să-mi imaginez prin ce frământări trebuie să fi trecut papa. Inainte de a fugi, oare s-a uitat în urmă spre Basilica Saint Pietro? Oare o fi ridicat o rugă către Dumnezeu pentru cei care erau uciși fix în acele clipe? Oare spera să mai revină în scaunul papal? Sau poate se gândea să se refugieze în Florența într-unul dintre palatele familiei sale de Medici? Cine știe ce-o și-o fi spus…

Se pare că a primit protecție divină pentru că după un an, când apele s-au linistit, a revenit pe scaunul papal.

In Florența, rivalii familiei de Medici, profită de situația incertă a papei și declanșează o revoltă în urma căreia statuia lui Michelangelo, David din fața Palazzo Vecchio rămâne fără o mână.

Papa Clement VII (Giuliano de Medici) își făcuse numerosi dușmani atât în Roma, cât și în Europa (in special Anglia). Incepuse să se simtă din ce în ce mai rău, acuzând dureri de stomac. Doctorii erau îngrijorați. Papa își simțea sfârșitul aproape și a dorit să facă un ultim aranjament. Atenția lui s-a orientat din nou spre Florența unde se afla giuvaierul său neprețuit: ultima moștenitoare a familiei de Medici, nepoata sa, Catherina de Medici.

Catherina de Medici

Era o copilă de 14 ani, dar în acele vremuri, interesele politice erau mai presus decât orice. Mai ales când vine vorba de a deveni regina a Franței. Pentru că da, papa Clement VII, a aranjat împreuna cu regele Franței, Francisc I, căsătoria Catherinei de Medici cu delfinul (prințul moștenitor) Henri, viitorul rege Henri II. Ceremonia religioasă a oficiat-o însuși papa.

Catherina de Medici va juca un rol uriaș în istoria Franței, atât ca regină, apoi ca regentă cât și ca mamă a urmatorilor trei regi francezi pe care i-a văzut pe rând murind sub ochii ei.

In 2014, atunci când am vizitat castelele de pe Valea Loarei, „i-am simțit prezența” în Château de Chaumont, si in Château de Chenonceau (de unde și-a alungat rivala, amanta soțului răposat) și în Château de Blois unde și-a văzut fiul asasinat și unde și-a găsit ea însăși liniștea eternă. Dar despre toate acestea și multe alte povești despre Valea Loarei, în alte articole viitoare.

Cosimo I de Medici

Trăia la țară și avea numai 17 ani atunci când a fost adus în Florența să conducă destinele acesteia, cu titlul de duce. Nu pentru că avea calități deosebite, dar era considerat ușor de manipulat. Intr-o lume a intrigilor, comploturilor, asasinatelor, tânărul Cosimo a început o luptă pentru supraviețuire din care a ieșit învingător, reușind să se facă ascultat și respectat ca singurul conducător al Florenței. L-a avut alături pe artistul Giorgio Vasari, un adevărat maestru de PR care a reușit să-i facă prin intermediul artei o imagine de erou.

Cosimo I de Medici, statuie in Piazza della Signoria, Florenta
Cosimo I de Medici, Marele Duce al Toscanei

Puteți admira în centrul Piazza della Signoria statuia sa ecvestră care emană putere și încredere în forțele proprii. Atenție, nu-l confundați pe ducele Cosimo I cu Cosimo cel Bătrân de Medici!

Cine a fost Cosimo cel Bătran de Medici? Găsiți răspunsul în Florența-orașul dinastiei de Medici

Pentru că se temea că va fi asasinat, Cosimo I era tot timpul însoțit de o gardă de 300 de mercenari germani care stăteau în fața Palazzo Vecchio, în Loggia dei Lanzi (precum garda elvetiană de la Vatican). Când familia de Medici s-a simțit în siguranță, a concediat garda și in locul ei, în Loggia dei Lanzi, au fost expuse statui ale marilor sculptori (Donatello, Giambologna, Cellini, Bandinelli) care pot fi și astăzi admirate.

Loggia dei Lanzi, Florența
Loggia dei Lanzi

Tot din motive de securitate, Vasari a creat un coridor secret pe deasupra caselor de pe Ponte Vecchio care lega Palazzo Pitti (reședința privată a lui Cosimo I) de centrul administrativ. Statuia lui Vasari tronează în mijlocul lui Ponte Vecchio.

Cine a inventat termenul ” Renaștere”?

Tot artistul și consilierul principal al ducelui Cosimo I, Giorgio Vasari.

El este cel care a scris prima carte din lume dedicată istoriei artei în care spunea că pentru o mie de ani lumea a stat în întuneric până când a fost iluminată de operele artiștilor. Și cum această perioadă de iluminare artistică trebuia să aibă un nume, Vasari i-a spus “ Renașterea”.

Cartea sa, de o importanță crucială i-a dedicat-o stăpânului său, ducele Cosimo I de Medici. El a povestit viețile artiștilor și a explicat cum a fost posibilă o asemenea efervescență culturală în Florența și a legat-o pentru totdeauna de familia de Medici. Chapeau bas, domnule Vasari!

Ducele Cosimo a înțeles că Palazzo Vecchio devenise neîncăpator pentru cerințele administrative și a dat ordin pentru construirea unor noi birouri…uffizi (oficii). Astăzi ele găzduiesc cel mai important muzeu al Florenței și unul dintre cele mai frumoase ale lumii, Galleria degli Uffizi. Dacă aveți timp (cam o zi), treceți-i pragul. Doar așa veti înțelege cu adevărat arta Renașterii florentine. Pentru că, ce este Florența fără Renaștere?

Planurile ducelui Florenței treceau granița orașului. Toscana se afla sub dominația împaratului romano-german, Carol V (Quintul). Insă Cosimo I dorește ca această stare de fapt să nu mai dureze mult. Prima țintă a fost Siena care capitulează după un asediu de 15 luni. Restul Toscanei se predă în mainile ducelui Florenței fără luptă.

Cosimo I de Medici, ducele Florenței, va fi uns de către papa de la Roma, în 1569, Marele Duce al Toscanei.

Multe se mai pot spune despre familia de Medici, însă eu mă voi opri aici.
Pentru a înțelege mai bine Florența, am încercat să povestesc cum pentru o perioadă de mai bine de 200 de ani, o familie ambițioasă a lăsat omenirii o moștenire extraordinară. In numele ei, artiștii renascentiști au început în Florența o opera care nu va mai putea fi oprită și care va schimba lumea. Un nou spirit va da naștere unei noi lumi, cea modernă.

Familia de Medici. Medici, farmaciști, afaceriști, bancheri, conducători ai Florenței, mari patroni ai geniilor vremii (Brunelleschi, Michelangelo, Botticceli, Leonardo da Vinci, Galileo Galilei), papi ai Bisericii Catolice, vlăstari ai regatului Frantei și conducători ai întregii Toscane. Ambiții, putere, glorie și nemurire. Familia de Medici a Florenței, a Toscanei, a lumii întregi. Familia de Medici.

Citește și Florența – locul Renasterii omului. Cum a fost totul posibil?

 

Thank you!

Reclame

4 comentarii la „Florenta-orasul dinastiei de Medici (II)”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.