Este atat de interesant sa calatorim, sa admiram locuri frumoase, sa vedem obiceiuri aparte, oameni diferiti (mai mult sau mai putin), sa simtim, sa gustam, sa mirosim lucruri altfel decat pe la noi. Omul se simte manat de dorinta de nou, de a cunoaste alte culturi si civilizatii. Odata ajunsi acolo insa, contemplam admirativ, cu ochii mari si gura usor deschisa (ca sa nu zic cascata), sau dimpotriva, usor dezamagiti, ne intrebam de ce vine lumea in acel loc ca la pomul laudat. Facem fotografii, am bifat inca o destinatie si ne indreptam grabiti catre urmatorea. Lipseste totusi ceva…povestea, istoria locului fara de care totul devine sec, anost, chiar neinteresant si obositor. Odata stiuta istoria din spatele “pietrelor”, totul prinde viata, sens si importanta.

Asa ca, va invit sa cunoastem povestea Florentei, sa calatorim in trecut si sa dam viata “pietrelor”. Ele chiar vorbesc!

Iata despre ce voi povesti in aceasta prima parte a articolului:

• Pentru ce este cunoscuta Florenta astazi?
• Florenta-de la un punct pe harta la un oras prosper
• „Epoca de aur” a Florentei. Comert, bancheri, societate si conflicte
• Umanismul si Renasterea se nasc la Florenta
• Ce inseamna Umanismul?
• Pe marginea prapastiei-faliment, boala, moarte

 
Pentru ce este cunoscuta Florenta astazi?

In primul rand, pentru obiective de neratat: Domul Santa Maria dei Fiore, Campanile si Baptisteriul, apoi basilica di Santa Croce, basilica San Lorenzo, Orsanmichele, Palazzo Vecchio si Loggia dei Lanzi, Ponte Vecchio, Palazzo Pitti, Piazza Santo Spiroto si multe, multe muzee care gazduiesc printre cele mai valoroase opere de arta ale patrimoniului universal.

Mai toata lumea stie ca Florenta este leaganul Renasterii si al Umanismului, fenomene culturale care au marcat profund istoria umanitatii. Probabil multi stiu si ca Michelangelo, Leonardo da Vinci, Botticelli, Giotto, Donatello, Ghiberti sau Brunelleschi s-au nascut in Florenta, sau ca poeti precum Dante Alighieri, Francesco Petrarca si prozatori precum Giovanni Boccaccio, istorici si filosofi precum Niccolo Machiavelli si Pico della Mirandola au fost si ei florentini. Nu stiu cati stiu ca si Amerigo Vespucci s-a nascut in Florenta, sau ca Galileo Galilei a trait mai toata viata in Florenta unde-si are si locul de veci, sau ca celebra Gioconda/Monalisa era o bogata florentina.

Ce se petrecea in Florenta?!

Cum a fost posibil ca intr-o singura epoca, atatia artisti, scriitori, oameni de stiinta, sa se nasca si sa traiasca in acelasi oras, sa creeze, sa construiasca, sa daruiasca Florentei si omenirii un patrimoniu incomensurabil incadrat in ceea ce s-a numit Renastere si Umanism? Intamplare, vointa divina, aliniere favorabila a astrelor? Din fericire, totul are o explicatie.

Florenta-de la un punct pe harta la un oras prosper

Florenta se spune ca a fost intemeiata de Iulius Caesar pe urmele lasate de vechii etrusci. Asezarea era destinata veteranilor romani, fosti soldati care au activat o viata in armata si acum isi puteau intemeia o familie si construi o casa. Timpul a trecut si asezarea s-a transformat intr-un veritabil oras care dupa caderea Imperiului Roman de Apus, a trebuit sa faca fata invaziilor ostrogotilor si lombarzilor, apoi cuceririi de catre regele franc (nu francez) Carol cel Mare/Charlemagne (despre care am scris in Catedrala din Aachen si Carol cel Mare (Charlemagne)).

• Florenta-orasul dinastiei de Medici (II)
• Florenta-orasul dinastiei de Medici (I)
• Florenta – locul Renasterii omului. Cum a fost totul posibil?
• Prin Toscana si pe Riviera Italiana cu un copil de 1 an si jumatate.

O suta de ani mai tarziu regele german Otto I cucereste Italia cu tot cu Florenta noastra care va intra astfel in componenta Sfantului Imperiu Romano-German. In urmatoarele doua sute de ani, intre papa de la Roma si imparatul german se va declansa un conflict indelungat in timpul caruia Italia a fost teatru de razboi. In urma acestor lupte, orasele italiene si-au proclamat independenta, Italia ramanand pana in 1870 un stat faramitat.

De la nord la sud, iata care erau cele mai importante dintre ele si ce forme de guvernare aveau:

• Republica Venetiana
• Ducatul de Milano
• Ducatul de Savoy
• Republica Genoveza
• Republica Lucca
• Republica Florenta
• Republica Siena
• Statul Papal
• Regatul Neapolelui
• Regatul Siciliei

Partea buna este ca aceste orase au stiut cum sa prospere si sa devina extrem de influente.

Epoca de “aur” a Florentei. Comert, bancheri, societate si conflicte

O suna cam ceausist aceasta denumire, dar reflecta realitatea Florentei secolului XIII. Si apoi, nu epoca lui Ceausescu a inventat acesta denumire, ci ea este cea care a preluat-o, dandu-i o conotatie derizorie si propagandistica.

Florenta era in secolul XIII al treilea oras al Italiei dupa Milano si Venetia. Cum au reusit florentinii aceasta performanta?

Citeste si cum au reusit venetienii performanta de a face din orasul lor al doilea din Italia in:

Venetia-comertul inainte de toate

Puterea si grandoarea Serenissimei I

Puterea si grandoarea Serenissimei II

Puterea si grandoarea Serenissimei III

Breasla lanarilor (a celor care prelucrau lana de oaie) a avut un cuvant de spus. Harnicii mestesugari impreuna cu calfele si ucenicii lor transformau lana oitelor (pe care o aduceau negustorii din Anglia, Belgia si Spania) in postav, o stofa din care lumea isi confectiona imbracamintea calduroasa. Cererea era uriasa pe atunci, mai ales printre cei bogati care-si permiteau sa plateasca pentru un postav colorat.

Oamenii simpli nu-si permiteau luxul hainelor colorate sau la moda. Se spune ca dintr-o suta de mii de suflete cate traiau in Florenta, 30.000 lucrau in aceasta “industrie” a lanii. Nu toti erau mestesugari, calfe si ucenici. Cei mai multi faceau parte dintr-o retea care confectiona acasa postavul, iar mesterul doar verifica calitatea stofei. De altfel, bresla lanarilor a devenit atat de puternica incat s-a numarat printre cele 7 mari bresle florentine printre care se mai aflau si bresla judecatorilor si a notarilor, bresla  negustorilor, bresla matasii, a medicilor si farmacistilor si bresla tabacarilor si blanarior. Ele contribuiau la visteria orasului cu sume mari, dar aveau si o influenta pe masura in administratie.

De pe urma postavului nu doar mestesugarii s-au imbogatit, dar si negustorii care il vindeau in toate colturile Europei. Bine, nu doar postavul. Malul raului Arno care trece prin Florenta era plin de antrepozite doldora de marfuri. Uleiul de masline si vinul luau drumul  Aragonului si  Scandinaviei, matase, produse de vopsit tesaturile, metale, arme, de toate se gaseau si se vindeau mai departe.

In aceasta perioada, Florenta cunoaste un boom economic fara precedent si  in 1252 bate prima moneda de aur, florinul care era considerat cea mai pretioasa moneda a vremii. Tot in Florenta au aparut primele banci, primele cecuri si primele manufacturi (o noua forma de organizare a productiei in care fiecare lucrator se specializa intr-o anumita operatie).

Bogatii zarafi florentini, un fel de camatari, dar sa-i numim totusi creditori, imprumutau capete incoronate, papi si nobili occidentali.

Bancherii, negustorii si proprietarii manufacturilor au format o noua clasa sociala, burghezia, care devenind atat de bogata si influenta, intr-o buna zi a alungat nobilimea din Florenta si a preluat conducerea orasului. Acest moment fara precedent este cunoscut cu titlul de comuna.

Iata o scurta statistica, marturia unui cronicar florentin, Giovanni Villani, despre Florenta secolului XIII si prima jumatate a secolului XIV):

• locuitori-100.000 (doar Parisul, Milano, Venetia si Napoli aveau o populatie mai nuneroasa-nu Roma)
• Spitale: 30
• Banci: 40
• Invatamant: in jur de 8000 de copii erau stiutori de carte, 1000-1500 urmau o forma de invatamant secundar, iar 350-600 mergeau la o universitate.
• Ateliere mestesugaresti: 200

Poate veti gandi ca succesul  lor se datoreaza si pentru ca “ei nu s-au razboit intr-una”. Ba bine ca da. In toata aceasta perioada de prosperitate (dar si inainte), Florenta, ca mai toata Italia asa cum am mai spus mai sus, a fost marcata de razboaie fratricide care i-au opus pe sustinatorii imparatului german (ghibelinii) si cei ai papei (guelfii). Orasele italiene se luptau cu inversunare, mentinandu-se astfel faramitarea statului. In Florenta, in 1289, tabara guelfilor castiga definitiv lupta si o perioada de pace si stabilitate se instaleaza. Era un bun moment in care atentia sa fie indreptata catre cultura, arta si constructii durabile si impunatoare.

Umanismul si Renasterea se nasc la Florenta

Asa se face ca intre 1295-1299 s-au pus primele caramizi la fundatia Palatului Signoriei sau Palazzo Vecchio (al administratiei orasului), la constructia catedralei Santa Maria dei Fiore, la biserica Santa Croce si multe altele.

Giotto, a fost apreciat din timpul vietii ca cel mai bun pictor si arhitect, primind titlul de “pictor ilustru”. Lui i s-a incredintat sarcina de a picta frescele in biserica Santa Croce si construirea clopotnitei Campanile a Domului Santa Maria dei Fiore, considerata si astazi cea mai frumoasa a Italiei.

Burghezia era constienta de puterea educatiei, ceea ce se observa in statistica de mai sus. Educatia nu mai era apanajul doar al clericilor (precum in Evul Mediu), ci si al laicilor. Sfera intelectualitatii se largeste si se rafineaza si incepe sa puna la indoiala dogma crestina care incerca sa explice lumea si istoria doar prin intermediul Bibliei.

In acest oras prosper si favorabil culturii, apar zorii Umanismului. Aproape in acelasi timp, trei mari titani ai literaturii italiene si universale isi creau o opera total aparte, care dorea sa redescopere lumea si mai ales, OMUL: Dante Alighieri (Divina Comedie), Francesco Petrarca (Poeme)  si Giovanni Boccaccio (Decameronul).

Savantul si poetul Francesco Petrarca, a fost primul care a inceput sa studieze manuscrisele Romei antice, precum cele ale lui Cicero sau Vergiliu.

Ce insemna Umanismul?

“Voi fii sunteti ai nobilei seminte

Si nu nascuti spre trai de dobitoc,

ci-onoare sa cautati si cunostinte!”

                (Dante, Divina Comedie)

Termenul de “Umanism” era folosit de cei care admirau cultura antica greco-romana si care doreau sa creeze un ideal uman diferit de cel din Evul Mediu inchis in “corsetul” gandirii teologice. Conform umanistilor, OMUL, fiinta creata de Dmnezeu pentru a stapani lumea in numele Lui, trebuia sa RENASCA, fiind  dotat cu ratiune, capabil sa creeze frumosul si sa fie masura tuturor lucrurilor. El trebuia sa fie un spirit liber, fericit, demn, rational si laic. Aceste calitati puteau fi dobandite doar prin educatie umanista, adica studierea autorilor antici greco-romani, a logicii, a stiintelor, a gramaticii, a artei, a retoricii, etc. OMUL trebuia sa fie un enciclopedist, un savant, iar mai tarziu, acest portret ideal, l-a intruchipat florentinul  Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, arhitect, muzician, om de stiinta, inventator, inginer militar, matematician, istoric, geolog si lista domeniilor poate continua.

Cartile lui Petrarca, Dante si Boccaccio  s-au raspandit cu repeziciune in toata Italia si pentru ca erau scrise in limba italiana, in loc de latina cum era obiceiul pana atunci. Ei au folosit dialectul florentin, care a ajuns sa fie considerat cel mai elevat, fiind acceptat la nivel national ca italiana pura. Nu e de mirare ca Dante Alighieri a fost numit “parintele limbii italiene”.

Pe marginea prapastiei-faliment, boala, moarte

Dar aceasta atmosfera creatore si prospera a fost franata in plin avant.

Doua mari banci au dat faliment, suficient cat sa afecteze crunt economia intregului oras.

• 24 de jocuri de societate (board games) cu temă istorică, pentru copii
• Carnavalul de la Venetia-Exces si decadenta
• Hôtel de Ville/Stadhuis din Grand Place, Bruxelles-un mini ghid
• Copilărie în comunism-Dictatorul a fugit!
• Copilărie în comunism-Se întâmplă ceva…

Si apoi,  o nenorocire nu vine intotdeauna singura. In 1348, ciuma neagra se raspandeste in tot orasul, secerand la intamplare si netinand cont nici de varsta, nici de statut, nici de avere, nici de valoare…

Jumatate dintre florentini au pierit…Insa molima era generalizata la nivelul intregii Europe si se spune ca a ucis peste 20 de milioane de suflete. Ciuma a lovit in mai multe randuri si vreme de aproape 50 de ani, florentinii nu s-au mai gandit la arta, ci doar la cum sa supravietuiasca.

Molima, foametea, oameni impovarati de griji bantuind fara tinta pe strazi, au facut din Florenta un loc al plangerii. Cand nici afacerile cu lana nu au mai mers, disperarea a atins cele mai inalte cote si o revola a lucratorilor (numita a ciompilor) a izbucnit. Anarhia era totala.

Dupa 3 ani, ciompii care preluasera conducerea orasului au fost reprimati si in locul lor cateva familii bogate au preluat din nou puterea instaurand un sistem de conducere oligarhic.

Este acum momentul in care incepe pentru cateva secole dominatia celei mai bogate familii din Europa care va contribui la progresul economic si cultural fara precedent al Florentei: familia Medici. 

Dar despre toate acestea, in articolele viitoare:

Florenta-orasul dinastiei de Medici (I)

Florenta-orasul dinastiei de Medici (II)
inapoi la titlu

Te-ar mai putea interesa si Prin Toscana si pe Riviera Italiana cu un copil de 1 an si jumatate.