Oare cata lume stie ca Aachen-ul a fost capitala Europei, a celui mai mare imperiu dupa caderea Imperiului Roman de Apus, si ca imparatul Charlemagne (Carol cel Mare), cel care a transformat Aachen-ul dintr-o statiune balneara intr-o capitala demna de rangul sau, a fost supranumit “parintele civilizatiei europene”.

La scurta vreme dupa ce am ajuns in Bruxelles, prima excursie in afara Belgiei a fost in Aachen. Un bun prieten ne-a propus sa mergem acolo la cumparaturi pentru ca “toate sunt mai ieftine”.

-Ai mai fost acolo? l-am intrebat.

-A, daaa, o data. M-a dus un coleg si intr-adevar, toate-s mai ieftine acolo.

-Ai vrea sa cumperi ceva, in mod special?

-Ei, nu neaparat, ne plimbam si daca gasim ceva, cumparam.

-Uite ce-ti propun: hai sa ne limitam doar la plimbare prin centrul vechi si sa vizitam Domul. Fara cumparaturi, ce zici?

Si pentru ca prietenul nostru parea reticent la propunerea mea, am inceput sa-i povestesc ce-a fost Aachen-ul acum mai bine de 1200 de ani, cine a fost Charlemagne si de ce sa vizitam Domul.

Povestea incepe pe la anul 742, atunci cand Charlemagne s-a nascut, cel mai probabil, in Liege, ca fiu al regelui francilor (Atentie, nu francezi! Francii erau de neam germanic, deci vorbitori de limba germanica. Ei stapaneau in acele vremuri teritoriul Frantei de astazi, al Tarilor de Jos si partial din Germania actuala. Francezii nu existau ca neam pe atunci, ci abia 100 de ani mai tarziu, mostenind numele francilor. Despre acest moment voi scrie mai jos).

Pentru ca in Aachen erau renumite izvoarele termale bune pentru diverse afectiuni, tatal sau, suferind fiind, a dat ordin sa se construiasca acolo un castel. De atunci si pana la moartea sa, Carol (viitor cel Mare), impreuna cu familia sa si-au petrecut cei mai multi ani in Aachen, pe care-l va transforma in capitala regatului, apoi a imperiului sau.

Dar cine a fost Charlemagne, sau pe romaneste, Carol cel Mare? De ce Mare?

Imi amintesc ca prima oara am cand auzit despre Carol cel Mare a fost dupa Revolutie, intr-un film dat pe TVR1. Nu prea m-a incantat la inceput, de’ eram la inceputul adolescentei, mofturi, nazuri, dar incet-incet „m-a prins” intr-atat incat l-am tinut minte pana acum. Filmul se numea „Charlemagne”, cum altfel…

Avea 26 de ani atunci cand a mostenit titlul de rege al francilor (anul 768). Tineretea si curajul si-au spus cuvantul, Carol dorind sa extinda si mai mult teritoriul regatului sau. Aliat si protector al papei de la Roma, i-a supus si i-a crestinat pe acei vecini inca pagani. Astfel, i-a cucerit pe longobarzi (situati in Italia de astazi), pe avari si pe saxoni, teritoriul regatului sau ajungand sa  inglobeze Franta, Germania si Italia (pana la Roma) de astazi.

Nu mai fusese un stat atat de puternic in Europa Occidentala de la caderea Imperiului Roman de Apus in 476. De atunci, timp de trei secole lumea se zbatea in intuneric, incercand sa supravietuiasca permanentelor razboaie si saraciei.

Pentru ca a unificat teritoriul european, a fost considerat “parintele civilizatiei europene” si a devenit cunoscut in tot spatiul european sub numele de Carol cel Mare.

Papa Leon III i-a fost recunoscator pentru ca a crestinat atatia pagani si in ziua de Craciun a anului 800, l-a incoronat la Roma, in Basilica Sfantului Petru, ca imparat roman. Locul incoronarii a ramas marcat in basilica printr-un disc din marmura rosie.

Se considera atunci ca Imperiul Roman a renascut. De data aceasta, imparatul nu era de origini latine, ci germanic, iar capitala nu era Roma, ci Aachen-ul din inima Europei.

A fost un excelent administrator si reformator al justitiei si bisericii. A acordat o mare atentie educatiei religioase si a impus ca toate manastirile, bisericile si catedralele sa aiba cate o scoala. Aici au fost copiate texte antice facandu-le sa supravietuiasca pana la noi. La indemnurile sale, savantii cancelariei sale au creat o  scriere, numita apoi carolingiana, prin care incercau sa refaca puritatea limbii latine.

Ce mai stim despre Charlemagne?

• Foarte inteligent, vorbea latineste, dar nu stia sa scrie si sa citeasca.
• Avea o statura impresionanta, 1,92 m.
• Era o fire religioasa si avea un mare respect pentru cultura pe care a incurajat-o sa prospere.
• Era un excelent calaret si ii placea sa mearga la vanatoare.
• Nu punea pret pe vesmintele scumpe.
• Mare gurmand, insa dispretuia bautura.
• A avut 4 mariaje si multe metrese de la care a avut 18 copii recunoscuti. S-a ingrijit de educatia lor asigurandu-se ca sunt pe mainile celor mai buni invatati ai vremii.

Cum arata Aachen-ul lui Charlemagne?

Pentru ca petrecuse mai toata viata in Aachen, dar si pentru ca orasul avea o pozitie strategica, a hotarat ca acesta sa fie resedinta regatului/imperiului sau.

Aachen-ul trebuia sa reprezinte cu demnitate suveranul sau si de aceea, a fost infrumusetat cu cladiri atat de fastuoase, incat autorii vremii se refereau la Aachen ca la “noua Roma”. Insa Charlemagne nu a intentionat sa copieze vechea Roma.
A construit un palat somptuos si pentru ca era imparat crestin, a dorit sa aiba si o capela privata (domul).

La resedinta sa a infiintat si o Academie palatina unde activau cei mai renumiti savanti ai timpului. Renasterea carolingiana, cum mai este numita perioada domniei sale, a imbinat mostenirea culturala antica cu cea crestina.

Domul sau Capela Palatina

In razboaiele sale cu longobarzii, a ajuns si la Ravenna (fosta capitala a Imperiului Roman de Apus) unde a ramas impresionat de mozaicul din biserica imperiala bizantina San Vitale.
Si-a dorit ca noua sa Capela Palatina sa o intreaca prin frumusete pe cea din Ravenna. Pentru decorarea lacasului de cult, a ordonat sa fie aduse de la Roma si de la Ravenna coloanele de marmura, prezente si astazi in biserica.

Dupa 20 de ani, capela a fost gata si in anul 805, papa Leon III a fost chemat pentru a o sfinti. De departe a vazut capela anexata palatului imperial, forma sa octogonala, iar cand a intrat a ramas inmarmurit de frumusetea mozaicului aurit si de cele doua galerii dispuse una deasupra celeilalte.

Capela Palatina a fost inchinata Sfintei Fecioare si a fost locul unde Charlemagne a fost inmormantat in 814.

Timp de aproape 600 de ani, Capela Palatina a fost locul de incoronare a 31 de imparati si regi ai Imperiului Romano-German.

Ce s-a intamplat cu imperiul dupa moartea lui Charlemagne in 814?

Charlemagne a murit rapus de o raceala capatata in timpul bailor sale termale. Avea 70 de ani. Dupa moartea sa, imperiul nu a mai rezistat multa vreme. Aspiratia imparatului raposat la unitatea europeana se pierdea in negurile intunecate.

Cei trei nepoti ai sai, dornici de putere, au declansat un razboi civil care a durat 3 ani.  Au reusit sa ajunga la un compromis si au incheiat la Verdun in 843 un tratat prin care isi imparteau imperiul intre ei. Lui Carol cel Plesuv i-a revenit Franta, lui Ludovic-Germania, iar lui Lothar, Belgia, Olanda, o fasie din Franta si Germania si cea mai mare parte a Italiei. Acesta din urma pastra Aachen-ul si titlul de imparat.

Se nasteau trei noi regate care se vor dezvolta separat, dand nastere la trei noi popoare (francez, german, italian), culturi si entitati politice.

Ce s-a intamplat cu trupul neinsufletit al imparatului? Sfantul Charlemagne?

Imparatul a fost inmormantat in capela sa draga, fiind depus in Persephone Sarcophagus, un sarcofag din marmura de carrara coonfectionat in perioada Romei Antice, care poate fi admirat in tezaurul catedralei.

Nu si-a dormit bine acolo somnul de veci, ca in anul 1000, imparatul Otto III, curios, a dat ordin ca Charlemagne sa fie deshumat. Cronicarii vremii au lasat marturie ca defunctul imparat sedea pe un tron, cu sceptrul in mana si coroana pe cap si ca trupul acestuia era aproape intact.

In 1165, imparatul german Friederich Barbarosa s-a folosit de acest ultim detaliu pentru a-i cere anti-papei de atunci sa-l beatifice pe Charlemagne. Cu ocazia ceremoniei de canonizare,  a deschis si el mormantul, dar l-a lasat neatins pe imparat.

Cincizeci de ani mai tarziu, imparatul Friederich II, cu prilejul incoronarii sale, l-a deshumat iar pe Charlemagne, a carui oseminte le-a pus in chivotul de aur care se afla si astazi in biserica.

In scurta vreme, Capela Palatina a ajuns sa fie asaltata de pelerini. Aachen-ul a devenit unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj ale lumii medievale. Biserica Catolica nu a confirmat niciodata beatificarea, dar nici nu a negat-o, pelerinii asigurand un venit gras visteriei sale.

Ce putem vedea astazi in Domul din Aachen?

Din fostul palat imperial nu a mai ramas astazi decat domul.

Inca din exterior putem observa ca imperiala capela octogonala nu e singura. In jurul sau au mai fost construite in perioada gotica mai multe capele.

In interior frumusetea mozaicului aurit care prezinta scene religioase este uimitoare, fiind pus in valoare de lumina candelabrului din centru octogonului.
Candelabrul din aur masiv este una dintre cele mai de pret comori ale domului si a fost donat de catre imparatul german Friederich Barbarosa, odata cu beatificarea lui Charlemagne in 1165.

Coloanele aduse de la Roma si Ravenna, “legate” intre ele de grilaje din bronz faurite in atelierele carolingiene sunt alte piese de rezistenta ale catedralei.

Chivotul cu moastele lui Charlemagne si chivotul Fecioarei Maria atrag si astazi numerosi pelerini credinciosi.

Vitraliul capelei din spatele altarului este impresionant. Are o inaltime de 27 m, totalizand o suprafata de 100 metri patrati .

Tronul imperial se afla la nivelul superior al capelei si este accesibil doar daca platiti un tur ghidat. Recomand acest tur pentru ca odata ajunsi acolo pe langa tron veti avea o alta perspectiva asupra capelei si va veti simti intr-o atmosfera exclusivista.

Tronul imperial surprinde prin simplitate si auster. Multa lume se asteapta sa vada un tron urias, impunator, luxos, insa este intampinata de unul relativ mic, confectionat din placi de marmura din perioada antica romana. De ce? Charlemagne a vrut ca tronul sau sa fie o copie a celui descris in Biblie ca fiind al regelui Solomon.

Pe acest tron modest, incarcat de istorie, din anul 936 si pana in 1531, au fost incoronati imparatii, regii si reginele Imperiului Romano-German.

Tezaurul domului

Daca tot ati ajuns pana aici, neaparat sa vizitati si tezaurul care contine una dintre cele mai bogate colectii de obiecte de cult si relicve medievale, din Europa.

Contine presupusul sarcofag in care a fost depus Charlemagne, bustul lui Charlemagne (are in interior craniul imparatului), cutitul de vanatoare al imparatului, Crucea lui Lothar, obiecte folosite la ceremoniile de incoronare, si multe alte piese din aur masiv (peste 100 la numar), lucrate cu mare migala de mesterii medievali.

Un loc aparte il are si coroana Margaretei de York sotia lui Carol Temerarul, despre a caror nunta in Bruges am scris in Bruges, un oras medieval de poveste (II).

Am lasat in urma Domul si Tezaurul sau si ne-am purtat pasii pe stradutele inguste cu iz medieval si am ajuns in fata vechii primarii a Aachen-ului. Construita in 1349, in stilul gotic, aici era sediul administrativ al orasului, dar si locul unde aveau loc banchetele de dupa incoronarea regilor si imparatilor germani.

Si pentru ca era luna noiembrie, Aachen-ul deja se impodobise pentru a intampina cu bucurie sarbatoarea Craciunului, iar vitrinele magazinelor de ciocolata ii hipnotizau pe trecatori sa intre sa deguste si sa cumpere.

A fost una dintre cele mai memorabile vizite, iar prietenul nostru ne-a spus ca a reusit sa inteleaga si sa simta vibratia istorica a locului. Incercati s-o simtiti si voi!