Astazi, cand spui Bruxelles, spui capitala Uniunii Europene (chiar daca neoficial), un pol al politicii mondiale. Aici se afla al doilea centru diplomatic din lume (dupa New York), dovada fiind cele aproape 160 de ambasade si 2500 de diplomati si peste 1500 de organizatii internationale. Cum de s-a ajuns aici? De ce Bruxelles-ul? A fost el tot timpul un pol politic international?

S-o luam cu inceputul…

Bruxelles-ul este un oras batran, cu o existenta de mai bine de 1000 de ani. Comparativ cu Roma care are mai bine de 2500 de ani, sau cu Parisul de 2000 de anisori, Bruxelles-ul pare chiar tinerel.

Ca orice asezare omeneasca, si Bruxelles-ul a aparut in apropierea unui rau, Senne…a nu se confunda cu Seine din Paris. Zona era una mlastinoasa si cu multe insulite si atunci i s-a spus Broekzele, adica, in flamanda, casa din mlastina. Pe una dintre aceste insulite, Saint-Géry, a fost construita prima biserica a orasului care a fost dedicata lui Saint-Géry, un episcop de Cambrai din secolul VII. Apoi, in 977-9, ducele Charles de Lorraine a vrut sa-si stabileasca aici sediul ducatului sau si a construit pe aceasta insula un castel. Era anul intemeierii orasului Bruxelles.

De atunci si pana in secolul XVIII, istoria sa va fi destul de complicata si prin mosteniri, casatorii sau cuceriri, Bruxelles-ul va avea diversi stapani precum contii de Leuven, ducii de Brabant, ducii de Burgundia si in final Casa de Habsburg a Spaniei si apoi Casa de Habsburg a Austriei.

Biserica Saint Michel in secolul XIII (macheta).

Astfel, contele Lambert de Leuven s-a casatorit cu fiica lui Charles de Lorraine si devine detinatorul Bruxelles-ului. Contele Lambert de Leuven a marcat definitiv destinul orasului. A hotarat sa construiasca pe colina Coudenberg (“muntele rece”, in flamanda), pe locul actualei Place Royale, un castel ca centru de putere si sa aduca moastele Sfintei Gudule in Biserica Saint Michel.

Contii de Leuven si-au extins teritoriul si in 1183-4, imparatul Imperiului Romano-German, Friederich Barbarosa i-a ridicat la rangul de duci, creand Ducatul de Brabant.

Macheta Bruxelles-ului in sec XIII

Un asemenea oras in plina expansiune economica si demografica trebuia aparat de ziduri puternice. Era, de altfel, si o forma de a-si arata puterea. Astfel, prin secolul XIII, un prim zid va inconjura orasul, avand o lungime de 4 km si numarand cincizeci de turnuri de veghe si aparare.

N-a trecut mult si zidurile au fost puse la incercare in timpul razboiului de succesiune al Ducatului Brabant. Nu prea a trecut testul si un al doilea zid este construit pe la 1356. Acesta, avea sapte porti care dadeau in cele mai importante drumuri ale vremii: Porte d’Anderlecht, Porte de Flandre, Porte de Laeken, Porte de Schaerbeek, Porte de Leuven, Porte de Namur si Porte de Hal.

In secolul XIX, zidurile au fost daramate, facand loc la “petite ceinture”. Din primele ziduri nu au mai ramas astazi decat Tour Anneessens si Tour Noir incastrat in Hotelul Novotel din spatele bisericii Sainte-Catherine si ici-colo portiuni de ziduri transformate si incadrate in diverse cladiri. Din al doilea zid de fortificatii putem vedea astazi doar turnul “Porte de Hal” care a servit ca inchisoare in secolul XVIII si o farama dintr-un zid in statia de metrou „Hotel des Monnaies”.

Ducii de Brabant au facut ca Bruxelles-ul sa prospere, marturie facand infrumusetarea castelului Coudenberg care se transforma in palat, iar biserica Saint-Michel in catedrala. Lucrarile la catedrala au inceput pe la 1200 si au durat 275 de ani. Mult, putin? As zice rezonabil, daca e sa ne gandim ca stilul gotic al vremii cerea un efort fizic si financiar urias, multe catedrale fiind terminate dupa 500 de ani precum Domul din Milano sau dupa 600 de ani precum cel din Ulm, iar altele ramanand neterminate pana astazi.

Catedrala Saint Michel et Gudule

Saint Michel (Sf. Arh. Mihail)

Sainte Gudule

Catedrala Saint Michel et Gudule-interior, nava

Catedrala Saint Michel et Gudule-interior

Tot atunci, Bruxelles-ul si-a extins jurisdictia si asupra Schaerbeek, Saint-Josse-ten-Noode, Saint-Gilles si Molenbeek-Saint-Jean.

In paralel si in acord cu puterea princiara, in secolul XIV, mestesugarii si negustorii reusesc, dupa momente de revolta, sa se organizeze in bresle (grup de mesteri care au aceeasi meserie), devenind o forta economica de neignorat. Cele 50 de bresle (corporatii, meserii), aveau reguli foarte stricte de organizare si de transmitere a cunostintelor despre meserie. O cocheta gradina, in cartierul Petit Sablon, aminteste de priceputii mesteri. 48 de statui reprezentand fiecare bresla/meserie in parte sunt asezare simetric pe stalpii gardului gradinii.

cizmarul

Iata-l si pe cel care (cred) facea vinul (judecand dupa butoiasul din mana si cheile de la pivnita)

Dumnealui oare este tamplarul?

Vanzatorul de pasari. Porumbelul de pe capul lui isi razbuna suratele 🙂

palarierul

Domnul facea cosuri din nuiele de rachita

Dumnealui vindea fructe si legume

In 1430, Bruxelles-ul si intreg ducatul Brabant isi schimba stapanul. Filip cel Bun, conte de Flandra si duce de Burgundia, mosteneste Brabantul. Prin mariaj, cuceriri si influenta financiara, el a devenit “Marele Duce al Occidentului”, avand in posesie pe langa Brabant, Hainaut, Tournai, Namur, Luxembourg, Olanda si Zeelanda.

Datorita pozitiei sale strategice, Bruxelles-ul a devenit resedinta ducilor de Burgundia, un rol extrem de important pe scena politica, rol care se va confirma si in viitor.

Tot in aceasta perioada a fost construit in stil gotic l’Hotel de Ville, a carui turn inalt de 97 m e mai inalt decat Catedrala (puterea religioasa) si decat Palatul Coudenberg (puterea princiara), ultimele doua construite pe coline.

Urmasul lui Filip cel Bun a fost Carol Temerarul despre care am mai scris aici. In cei 10 ani cat a fost ducele Burgundiei (Bourgogne), desi a avut 3 mariaje, unicul sau mostenitor a fost fiica sa, Maria, care s-a nascut la Bruxelles, in Palatul Coudenberg. Astfel ca, la moartea tatalui ei, Maria de Burgundia (numita si Maria cea Bogata) a devenit cea mai buna “partida” a Europei. Dintre multii pretendenti, cei mai de seama erau fiul regelui Frantei si cel al imparatului Imperiului Habsburgic. Ea l-a “ales” (la “indicatiile” mamei vitrege) pe Arhiducele Maximilian al Austriei, spre disperarea regelui Frantei. Acest mariaj a fost unul fericit in urma caruia au rezultat 3 copii, dar scurt, Maria murind intr-un accident de calarie, la varsta de 25 de ani. Pe plan politic, casatoria celor doi a declansat timp de aproape trei sute de ani, razboaie intre Franta si Imperiul Romano-German (Habsburgic). Numai un nou mariaj dintre delfinul Frantei (viitorul Ludovic XVI-lea) si printesa Maria-Antoaneta a Austriei a pus capat conflictului, in secolul XVIII.

Revenind la Maria de Burgundia, primul ei copil Filip, mosteneste astfel, Imperiul Romano-German si Ducatul Burgundiei. El se va casatori in apropiere de Bruxelles cu Ioana Nebuna, mostenitoarea tronului Spaniei. Cei doi au ales ca resedinta, Bruxelles-ul, unde s-au nascut doi din cei sase copii ai cuplului princiar. Al doilea lor copil, Carol (viitorul Carol V, zis si Quintul), va mosteni cel mai mare imperiu al lumii medievale europene.

Iata cum destinele bruxellezilor s-au impletit cu cele ale germanilor, apoi cu ale spaniolilor si asa vor ramane multe secole.

Unde intalnim Bruxelles-ul medieval astazi?

Desi ne despart sute de ani de lume medievala, ea nu a disparut din Bruxelles si o putem admira, studia in Catedrala Saint Michel et Gudule si in orice biserica gotica (Notre-Dame du Sablon, Saint Nicolas, etc.), in l’Hotel de Ville din Grand Place, vizitand ruinele Palatului Coudenberg, plimbandu-ne in gradina Petit du Sablon, facand un circuit al vestigiilor primului zid fortificat (Tour de Villers, Tour Noire, Tour Anneessens),  si un altul pentru al doilea zid in care cele mai vizibile vestigii sunt Porte de Hal si statia de metrou Hotel des Monnaies si nu in ultimul rand, vizitand Muzeul Bruxelles-ului.

Citeste si:
Bruxelles-ul lui Carol Quintul

Bruxelles-ul sub teroare spaniola

Bruxelles sau pasarea phoenix

Grand Place din Bruxelles-20 de lucruri de văzut și de știut

Serele Regale din Laeken, Bruxelles-un veritabil palat de sticla