Palatul Regal Bruxelles

Palatul Regal din Bruxelles-un mini ghid

Niciun comentariu

Palatul Regal din Bruxelles a fost deschis pentru prima oară publicului în 1965, cu ocazia comemorării a 100 de ani de la moartea primului rege belgian, Leopold I. Inițiativa a cunoscut un succes neașteptat și de atunci s-a hotărât ca palatul să-și deschidă porțile în fiecare vară.

Palatul regal Bruxelles
Credit: Flickr/Chris Yunker

Imi aduc aminte că în primii ani de după Revoluție am primit de la cineva un calendar cu câte o imagine reprezentativă din 12 orașe occidentale care m-a fascinat atât de mult încât am decis la sfârșitul anului, atunci când calendarul nu mai era de actualitate, să decupez imaginile și să le păstrez. Il am și acum. Dintre toate, țin minte și acum că mi-a atras atenția un palat grandios…aaa, aici cred că este în Berlin, mi-am zis. Citesc literele de-o șchioapă de sub fotografie și…surpriză, era Palatul Regal al Belgiei din Bruxelles. Nu prea știam eu prea multe pe atunci despre Belgia și nici că voi ajunge să-l vizitez și să trăiesc în același oraș.

In prima mea vară belgiană, l-am vizitat și eu, cum altfel și i-am pășit pragul cu emoție. Mai văzusem palate regale, imperiale, în Viena, Praga, Hechingen, Sigmaringen, Versailles, dar acesta era special. Așa că m-am documentat bine înainte, ca să-l înțeleg și să-i simt vibrația istoriei. Intre timp, l-am vizitat de mai multe ori, iar ultima oară, zilele acestea și anticipez o nouă vizită (în vara aceasta) cât de curând. Nu, n-am dezvoltat nicio obsesie, dar atunci când am musafiri din România în luna august, mergem și la palat, cum altfel…

Palatul de dinainte de palat

Dintotdeauna, puterea princiară a rezidat pe dealul Coudenberg, acolo unde ducii de Brabant construiseră un palat grandios. In Aula Magna a palatului, Carol Quintul la numai 15 ani, pe 5 ianuarie 1515, a fost declarat major si suveran al Tarilor de Jos și tot aici, pe 25 octombrie 1555, la 55 de ani, a abdicat. Un loc încărcat de istorie, dar care în 1731 a fost distrus de un incendiu devastator, care a lăsat în urmă doar ruine.

Palatul Coudenberg, Bruxelles
Palatul Coudenberg

Dacă vreți să aflați mai multe despre Carol Quintul și epoca sa citiți și Bruxelles-ul lui Carol Quintul. 

Ruinele palatului Coudenberg au fost abandonate vreme de decenii, până când Charles de Lorraine, guvernatorul Țărilor de Jos Austriece (Belgia și Luxemburgul de astăzi) a decis că este timpul ca Bruxelles-ul să aibă un nou palat. A chemat arhitecți care s-au pus pe treabă și i-au desenat pe lângă reședința princiară, un parc (actualul Parc Royal) și o piață (actuala Place Royal). Stilul la modă atunci era neoclasicul, un stil simetric, ordonat și luminos (fațadele sunt albe).

Grand Place, Bruxelles, maison des brasseurs

Din diverse motive, Charles de Lorraine n-a apucat să vadă construit palatul regal mult dorit. In Grand Place, pe acoperișul clădirii de la nr. 10, îl puteți vedea pe Charles de Lorraine, nu în carne și oase, bineînțeles, ci sub forma unei statui ecvestre poleită cu aur, arătând cu sceptrul în direcția cartierului pe care l-a creat în stil neoclasic. 

Palatul regal de astăzi

După înfrângerea definitivă a lui Napoleon la Waterloo, marile puteri s-au întrunit într-un congres, la Viena unde au reorganizat granițele statelor europene. Atunci, în 1815, s-a hotărât crearea unui nou stat numit Regatul Unit al Țărilor de Jos din care făcea parte Olanda și Belgia de astăzi, cu două capitale, una la Amsterdam și alta la Bruxelles și un singur rege, Wilhelm de Orania

Acesta a vrut să aibă și la Bruxelles o reședință regală de tot prestigiul unui rege și a demarat lucrările unind două clădiri existente din cartierul neoclasic construit de Charles de Lorraine.

Mariajul olandezo-belgian a durat doar 15 ani. In vara lui 1830, izbucnește revoluția belgienilor. Pe 4 octombrie, Belgia își proclamă independența și-i propun coroana lui Leopold de Saxa-Coburg-Gotha (dinastie germană) care o acceptă. Pe 21 iulie 1831, Regele Leopold I depunea jurământul în fața mulțimii adunate în Place Royal din Bruxelles. Devenea primul rege al Belgiei. 60 de ani mai târziu, fiul său, regele Leopold II a stabilit ca această zi să fie ziua națională a tuturor belgienilor.

Leopold I a găsit palatul său regal încă în șantier, dar locuibil. Până spre sfârșitul vieții sale nu a mai cerut bani guvernului pentru modificări sau îmbunătățiri. Fiul său, prințul moștenitor Leopold (viitorul rege Leopold II) l-a convins s-o facă, așa că, în 1862 încep lucrările de mărire a palatului și a unei noi fațade.

In 1865, Leopold I moare, trăiască regele Leopold II! El a rămas cunoscut în istorie drept regele marilor proiecte, dar și un personaj extrem de controversat datorită manierei în care și-a exploatat colonia sa personală, Congo. Dacă vreți să aflați mai multe despre el și epoca sa, citiți Ce a construit regele Leopold II cu banii din Congo.

Leopold II, regele Belgiei

Leopold II i-a dat mână liberă arhitectului său favorit, Alphonse Balat (cel care a construit și Serele Regale) ale căror planuri prevedeau dublarea suprafeței palatului adăugându-li-se Sala Tronului, Sala de Marmură și Marea Galerie, reamenajarea marei scări de onoare (Scara Veneției) și a fațadei. Pentru acestea, regele a obținut un credit de 700.000 franci și deși părea o sumă arhi-suficientă, a mai fost nevoie de alte credite pentru a-l finaliza. 

Regele n-a făcut rabat la nimic. A amenajat și decorat apartamentele regale (aripa dreaptă) și celelalte încăperi cu mobile, draperii, tablouri din colecția sa de artă. Apoi, unii pereți și plafoane au fost pictate și aurite. In 1909, Leopold II a murit fără să vadă terminate lucrările palatului. A rămas în sarcina urmașilor săi ca acestea să continue.

Scopul Palatului Regal

Palatul Regal din Bruxelles nu este nici muzeu și nici reședința familiei regale.
Până în 1935 a fost considerat reședință de iarnă, dar odată cu utilizarea automobilului, regele și-a permis să facă naveta între Laeken și Bruxelles. Așa că, Palatul regal din Bruxelles a devenit biroul său, locul său de muncă.

La palat regele primește în audiențe miniștri, consilieri, ambasadori și invitați. Tot aici au loc recepții, banchete, festivități, nunți regale sau, în caz de deces, defunctul rege este depus pentru un ultim omagiu.

Palatul este deci unul vivant, aici avându-și sediul și câteva departamente ale Casei Regale care-l ajută pe rege în activitatea sa.

După succesul avut în 1965, s-a hotărât ca în fiecare vară, după ziua Națională a Belgiei (21 iulie), palatul să fie deschis publicului până în luna septembrie, atunci când regele se întoarce din vacanță și-și reia activitatea. 

Mini-ghidul Palatului regal din Bruxelles

Marea scară de onoare

Palatul regal Bruxelles, marea scara de onoare

A fost construită la dorința lui Leopold II de către arhitectul Alphonse Balat. Folosind marmura albă și verde, ornamentații aurite și statuia Minervei, a reușit să confere o primă impresie maiestuoasă pentru cel care trece pragul palatului.

La Grande Antichambre

Este una dintre cele mai vechi, fiind decorată la dorința regelui Wilhelm de Orania (pe când Belgia era unită cu Olanda). Portretele sunt ale viitorului rege Leopold I, ale părinților săi și ale părinților reginei Victoria a Marii Britanii, pentru a sublinia relațiile de rudenie dintre cele două familii.

Palatul regal Bruxelles, Salonul Empire

La Salle Empire este de asemenea,  una dintre cele mai vechi, datând din secolul XVIII, dar să nu vă așteptați la ceva ponosit. Stucaturi, coloane, basoreliefuri aurite, candelabre grandioase, toate conferă o atmosferă de o opulență…imperială. Intr-o așa sală se țin cele mai fastuoase baluri de la curte, concerte, ceremonii, precum nunta regelui Albert II și a reginei Paola, dar și nunta actualilor suverani, pe atunci prințul Philippe și prințesa Mathilde.

Le Petit Salon Blanc și le Grand Salon Blanc au o atmosferă mai intimă datorită portretelor de familie, cel mai impozant fiind cel al regelui Franței, Louis-Philippe, socrul regelui Belgiei, Leopold I. Două portrete a două tinere cu nas acvilin, având la piept trandafiri, mi-au atras atenția. Mă uit mai cu atenție și citesc că sunt două surori, nimeni altele decât Stephanie și Marie von Hohenzollern-Sigmaringen și realizez că sunt surorile primului rege al României, Carol I.

Și atunci mi-am adus aminte de un moment important din istoria românilor. După abdicarea silită a lui Alexandru Ioan Cuza (februarie 1866), politicienii români i-au propus coroana Principatelor lui Philippe de Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold II, dar acesta a refuzat-o. Soția sa era una dintre cele doua surori din tablou, mai exact, Marie. Nu întâmplător, delegația românească a fost sfătuită să-i propună tronul cumnatului lui Philippe de Flandra, lui Carol von Hohenzollern-Sigmaringen. Marie von Hohnezollern a fost mama celui de-al treilea rege al Belgiei, Albert I, se spune că și cel mai iubit dintre toți regii micului regat.

Palatul regal Bruxelles, salonul Goya
Salonul Goya

In Salonul Goya numită așa după tapiseriile oferite regelui Leopold I, de către regina Isabelle II a Spaniei, țesute la Madrid după desene făcute de Francisco Goya.

Salonul Leopold I este unul încărcat de emoții datorită obiectelor personale care au aparținut celei de-a doua soții a regelui Leopold I: bustul primului ei copil care a murit înainte să împlinească 1 an, portrete de-ale soțului ei pe când era copil etc.

Salonul Ludovic XVI pare o mică încăpere unde se retrăgea familia regală pentru a se destinde în compania muzicii. Pianul a fost al lui Philippe de Flandra, un cadou de nuntă deosebit, din lemn de abanos încrustat cu argint și cupru și lemn de trandafir.

Palatul regal Bruxelles, salonul bleu

Salonul bleu a fost folosit inițial ca loc de luat masa a demnitarilor curții. Regele Baudouin a decorat pereții încăperii cu multe portrete de familie, unul dintre ele avându-l pe regele Carol I al României. Ceea ce vedem astăzi este amprenta pe care regina Paola și-a lăsat-o prin decorarea salonului în 2010.

Salonul Mareșalilor este antecamera Sălii Tronului și aici am zărit în anii trecuți portretul lui Philippe de Flandra despre care v-am spus mai sus că a fost primul principe străin căruia românii i-au propus coroana țării. Un alt portret este al arhiducelui Maximilian de Habsburg, ginerele lui Leopold I care a fost executat în 1867 de rebelii mexicani, la trei ani după preluarea tronului Mexicului. Anul acesta, parcă nu am mai văzut cele două portrete.

Sala Tronului reflectă viziunea grandioasă pe care a avut-o Leopold II. Incepând cu această sală, și până la final, intrăm în zona palatului construită de regele marilor proiecte, Leopold II. Dacă ați vizitat deja Palatul Versailles, veți remarca o oarecare similitudine cu sălile palatului bruxellez și asta pentru că regele era mare admirator al arhitecturii franceze, iar arhitectul său, Balat, s-a inspirat din palatele regelui Soare, Ludovic al XIV-lea.

Aceasta este cea mai mare sală a palatului, pentru iluminarea căreia fiind necesare 11 mari lustre și 28 de candelabre. Parchetul din stejar este splendid decorat cu esențe de lemn exotic precum arțar, acaju și abanos, având monograma regelui Leopold II și a reginei Marie-Henriette.

Basoreliefurile au fost create de marii artiști Auguste Rodin și Thomas Vincotte. Astfel, în partea centrală a sălii putem vedea simbolizate vânătoarea (Luxemburg), industria grea (Liege), pescuitul (Flandra Occidentală), industria textilă (Flandra Orientală), comerțul de peste mări (Antwerpen), creșterea animalelor (Limburg), industria minieră (Hainaut) și exploatarea pietrei (Namur). Acestea sunt operele lui Rodin, în timp ce lui Vincotte i-a revenit sarcina de a crea basoreliefurile de deasupra ușilor unde râurile Meuse și Escaut simbolizează Walonia și Flandra.

S-o fi numind Sala Tronului, dar n-o să găsiți niciun tron nicăieri, în tot palatul.

In perioada războaielor mondiale, aici și în alte săli au fost găzduiți și îngrijiți răniții, la inițiativa reginei Elisabeth.

In zilele noastre, grandioasa sală este folosită pentru a găzdui mari recepții precum cele cu ocazia Noului An, pentru concertele de toamnă și de Crăciun, pentru decernarea premiilor Prințul Boudouin și a Premiilor trienale pentru literatură neerlandeză. 

Pe 15 decembrie 1960, aici a avut loc petrecerea mariajului regelui Boudouin și a reginei Fabiola.

Palatul regal Bruxelles, Sala Marii galerii

Sala Marii Galerii seamănă binișor cu Sala Oglinzilor de la Palatul Versailles, artiștii inspirându-se din atmosfera acesteia din urmă. Aici, în decembrie 1999 a avut loc mariajul actualului rege al Belgiei, Philippe cu regina Mathilde.

Anul acesta este organizată aici o expoziție numită Wonder care promovează cultura și știința belgiană.

Palatul regal Bruxelles

Salonul Gânditorului (Le Salon du Penseur) își datorează numele de la un ceas ale căror sculpturi sunt o replică a monumentului funerar făcut de Michelangelo lui Lorenzo de Medicis. Este o atmosferă un pic cam funebră pentru că aici sunt depuși membri decedați ai familiei regale pentru un ultim omagiu.

Sala de Gheață (La Salle des Glaces) este ultima sală din turul palatului. Leopold II a dorit să o dedice coloniei sale, Congo pe care a vrut-o decorată cu motive florale luxuriante, tropicale, iar pereții din marmură și bronz (minereul de cupru fiind în mare cantitate în Congo). Regele Albert I, datorită problemelor financiare din Primul Război Mondial nu a terminat sala după proiectul opulent al unchiului său, ci a lăsat plafoanele nepictate, iar oglinzi mari au fost puse în locul unor tablouri scumpe. Aceste artificii au dat o tentă glaciară încăperii, de unde și numele său.

Din 2002, la inițiativa reginei Paola, artistul Jan Fabre a decorat tavanul și candelabrul central cu peste 1,6 milioane de scarabei verzi. Micile insecte nu sunt specii protejate, fiind aduse în special din Thailanda, acolo unde sunt mâncate ca pe alune.

Din 2006, în fiecare an, Technopolis are rezervată sala cu scarabei pentru a-și expune câteva dintre atracțiile sale, mult apreciate de copii, dar și de oameni mari.

Semnficația drapelului de pe acoperișul palatului

Dacă regele se află în Belgia, steagul roșu-galben-negru este arborat pe clădire. Dacă se află în interiorul palatului, garda de onoare stă de pază în fața palatului. Cum palatul este deschis publicului atunci când regele este plecat în vacanță (în străinătate), n-o să vedeți drapelul arborat pe acoperiș.

Cu copilul(ii) la palat

Cărui copil nu-i plac poveștile cu regi, regine, prinți și prințese?! Băiatului meu de 3 ani și jumătate (nu l-am crescut deloc cu ideea că ar fi vreun prințișor) i-a plăcut foarte mult, deși a rămas un pic dezamăgit că nu l-a văzut pe rege și nici vreo prințesă. I-am spus că familia regală este în vacanță și a înțeles că se poate bucura și doar vizitându-le palatul.

Am avut grijă să-i explic pe înțelesul lui ce urma să vadă și după reacțiile lui de uimire atunci când pășeam în vreo sală mai mare, am înțeles că i-a plăcut. In fiecare sală încercam să-i atrag atenția asupra unor detalii, tablouri, să-i spun cine sunt personajele, să-i atrag atenția asupra felului lor de a se îmbrăca, sau să-i arăt șemineele pentru că știam că-i plac. Toate ca toate, dar expoziția Wonder, cea din Sala Tronului cu uniformele militare purtate de regi și exponatele de la Technopolis, l-au atras cel mai mult, recunosc.

Am văzut multe familii cu copii de toate vârstele. Unii copii păreau implicați și entuziasmați, discutând cu părinții, alții, plictisiți și dezorientați. Recomand o astfel de vizită, dar, în același timp, cred că este nevoie de un minim de efort din partea părinților pentru a le capta atenția și interesul celor mici și de a-i introduce în atmosfera locului.

Informații utile despre Palatul Regal din Bruxelles

In vizită sau rezidenți, admiratori ai familiei regale sau nu, merită să vizitați Palatul Regal din Bruxelles pentru istoria și valoarea sa arhitecturală și artistică. Mi-ar plăcea să aflu din comentariile voastre ce săli v-au plăcut cel mai mult și ce impresie v-a lăsat Palatul Regal din Bruxelles. Vizită plăcută!

Surse:

Le palais royal de Bruxelles, Irene Smets

Bruxelles si Bruges – Calator pe Mapamond

Le palais royal de Bruxelles, A Molitor

Reclame

Lasa un comentariu

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.