Vă propuneam în articolul Turul catedralelor Frantei (Amiens si Reims) un tur al celor mai frumoase, mai impozante și mai încărcate de istorie catedrale ale Franței: Notre-Dame din Reims, Amiens, Strasbourg, Chartres și Paris. Pentru a vizita cele cinci catedrale vor trebui parcurși în jur de 1380 km, iar pentru cursivitate este bine să începeți cu catedrala din Amiens, apoi îndreptați-vă spre cea din Reims, continuați cu vestita catedrală din Strasbourg, pregătiți-vă pentru un drum mai lung spre Chartres și apoi închideți cercul cu cea mai vizitată dintre toate, Notre-Dame din Paris.

Nu este obligatorie această ordine a traseului, totul depinde din ce parte a Europei veniți, România sau diaspora. Mie, care trăiesc în Belgia, îmi este mai la îndemână acest traseu.

Dacă în prima parte v-am prezentat succint catedralele din Amiens și Reims, acum iată că le-a venit rândul următoarelor două, cea din Strasbourg și cea din Chartres, pentru ca vedetei incontestabile, Notre-Dame din Paris să-i dedic un articol separat.

Catedrala Notre-Dame din Strasbourg

Cu cei 4 milioane de vizitatori anual, este cea mai vizitată catedrală a Franței după Catedrala Notre-Dame din Paris.

Situată în orașul Strasbourg, capitala Alsaciei, această impunătoare catedrală s-a aflat în decursul secolelor în mijlocul rivalităților dintre germani și francezi. Este singura catedrală din cele pe care le prezint care să nu fi fost construită de către francezi, ci de germani, chiar dacă se află pe teritoriul Franței de astăzi. N-aș vrea să intru prea mult în controversele istoriei, dar totuși foarte pe scurt voi puncta câteva.

Alsacia a fost pământ german până în 1648 atunci când, în urma Tratatului de la Westfalia a fost integrată Regatului Franței. Peste alte 200 de ani, francezii pierd într-un mod umilitor războiul franco-prusac (1870-1871), dar și Alsacia care revine în componența Imperiului German.

Această situație se menține până la sfârșitul Primului Război Mondial (1918) atunci când Franța își ia revanșa prin Tratatul de la Versailles care stipula că Alsacia trebuia înapoiată acesteia. Acest du-te-vino nu s-a încheiat atunci pentru că a venit Al Doilea Război Mondial și Hitler a ocupat din nou Alsacia.

Astăzi, această provincie aparține Franței, dar se bucură de un statut aparte de restul țării, iar locuitorii ei, sătui de conflicte și controverse nu se declară nici germani, nici francezi, ci alsacieni.

Ei bine, Catedrala din Strasbourg, inima Alsaciei, a fost martora tuturor frământărilor politice supraviețuindu-le tuturor. Construită predominant din piatră de culoare rozalie și crem, este o capodoperă gotică, una dintre cele mai importante și  impunătoare din câte are Franța.

Incepută în 1190 în stilul romanic, influențele venite dinspre Franța, au făcut ca stilul gotic să-l înlocuiască pe cel romanic. Catedrala din Chartres a fost modelul de inspirație mult dorit.

Spre deosebire de catedrala din Chartres care a fost construită în 26 de ani, sau cea din Amiens în 50, sau cea din Reims în 64 de ani, construirea catedralei din Strasbourg a durat mai bine de 250 de ani (1190-1439), timp în care a trecut prin numeroase modificări de planuri. Apoi, de-a lungul timpului i s-au mai adăugat alte capele, astfel că, această catedrală, așa cum o vedem noi astăzi a fost rodul a 1000 de ani de construcții și reconstrucții.

Fațada vestică (intrarea principală) a Catedralei Notre-Dame din Strasbourg

După cum vedeți și în imaginea de mai jos, numai construcția naosului a durat 30 de ani (1245-1275). Odată acesta terminat, toate eforturile s-au îndreptat spre a construi o fațadă demnă și mai impozantă cum alta nu era. Mulți arhitecți s-au perindat pe șantier, fiecare cu planurile și ideile lui, așa că acestea s-au schimbat de multe ori, încetinind ritmul de construcție. Dar, în 1439, după aproape 150 de ani, fațada era gata.

Avea o înălțime de 142 metri și era cea mai înaltă clădire din Europa, alsacienii mândrindu-se cu acest record aproape 400 de ani. Văzând-o, omul medieval avea impresia că turnul străpunge cerul, fiind atât de aproape de Dumnezeu. Întregul exterior este foarte decorat cu statui numeroase, turnulețe și ogive  dantelate. Unii critici mai cârcotași spun că această fațadă este precum un bloc uriaș în spatele căruia se ascunde naosul care, cu înălțimea sa redusă, nu se potrivește. Când veți ajunge s-o vizitați, încercați să observați acest detaliu și să-mi spuneți într-un comentariu ce părere aveți.

Nu trecu mult și catedrala a trebuit să treacă printr-o primă încercare. Reforma religioasă s-a răspândit și în Strasbourg, iar catedrala devine locașul de cult al protestanților care, după noile lor principii religioase au vrut-o cât mai austeră și pentru asta au distrus tot mobilierul realizat în decursul secolelor.

Dar, după vreo 150 de ani (1681), pe când Alsacia intrase în componența Franței, regele Ludovic XIV le-a făcut dreptate catolicilor, înapoindu-le catedrala. Așa au trăit liniștiți încă o sută de ani, până când furia revoluționarilor francezi i-a făcut pe aceștia s-o jefuiască și s-o devasteze, statuile fiind cele mai afectate.

Și în timpul celor două războaie mondiale catedrala a avut de suferit, dar importantele valori deja fuseseră puse la adăpost: vitraliile, vârful turnului și părți componente ale ceasului astronomic demontate, iar multe dintre statui și stâlpul îngerilor protejate cu saci de nisip și tuburi.

De neratat!

• Vitraliile impresionante care datează de la începutul secolului XIII, nu mai puțin de 1500 metri pătrați și marea rozasă de pe fațada principală care are un diametru de 13,60 m.

• Stâlpul îngerilor care este o reprezentare originală a Judecății de Apoi (1230) având o înălțime de 18,80 m.
• Ceasul astronomic creat în perioada Renașterii (1547-1574) era considerat o minune a tehnicii. Arhitecți, pictori, matematicieni și ceasornicari renumiți au lucrat împreună pentru a realiza această capodoperă. Ceasul funcționează și astăzi și oferă tot felul de informații astronomice, iar figurinele mecanice anunță trecerea unei zile și a orelor. Cea mai spectaculoasă apariție este la ora 12.30, așa că nu ratați acest moment. Pentru asta trebuie să cumpărați bilet de intrare (3 euro) între orele 9.30-11.00 și să fiți la intrarea Sf. Michel la ora 12.00.

• Acces pe platforma de pe acoperiș situată la 66 metri altitudine, de unde se pot admira împrejurimile, detaliile ale statuilor și ale arhitecturii acoperișului de cupru, ale naosului și turnului. Pentru aceasta trebuie să urcați cele 330 trepte și să plătiți 5 euro. Atenție! Platforma este în renovare din noiembrie 2018 până în iulie 2019. Mai multe detalii despre tarife și gratuități, aici.
• Muzeul Oeuvre-Notre-Dame. Incă din secolul XIII s-a creat o fundație care supraveghea construirea catedralei și avea grijă să fie dotată cu obiecte de o mare valoare artistică. De atunci activitatea sa nu a încetat și astăzi are în colecția sa comori prețioase: planurile originale ale catedralei care au tot fost modificate,  obiecte de artă medievală, picturi ale Școlii Rinului, etc. Adresa: Place du Chateau 3, (lângă catedrală, fațada sudică). Preț intrare 6,5 euro. Alte detalii aici
• Spectacolul Sunet și Lumină ( Son et lumière) desfășurat în fiecare vară prin proiecții luminoase pe fațadele catedralei. Tematica de anul acesta este Slow Life, care transmite ideea de a încetini puțin ritmul prea alert al vieții și de a ne lăsa purtați de momentele frumoase ale acesteia. Acces gratuit!

Am vizitat catedrala de trei ori (2008, 2010, 2013), însă pozele pe care le-am făcut atunci cu un aparat micuț, compact, n-au ieșit prea grozave și n-am putut alege mai nimic demn de pus pe blog. Așa că, am apelat la sursele de pe internet (o premieră negativă pentru mine).

• Rouen, pe urmele vikingilor, Ioanei d’Arc si alte povestiri
• Normandia, istorie si pitoresc
• Muntele Saint-Michel-minunea dintre ape a Occidentului II
• Muntele Saint-Michel-minunea dintre ape a Occidentului I
• Longues-sur-Mer (Normandia)-povesti, cazare si produse de terroir

Catedrala Notre-Dame din Chartres

Catedrala Notre-Dame din Chartes, construită între 1194-1220, reprezintă triumful stilului gotic, a tehnicii vitraliului, în special, pentru că aici putem admira cea mai mare colecție de vitralii medievale din lume! A fost una dintre primele catedrale gotice și a devenit ulterior un model care trebuia depășit de alte surate catedrale.

Incă de la început, ea a trebuit să treacă prin atacul jefuitor al vikingilor și să renască din propria-i cenușă în urma a două incendii.

In 876, catedrala de atunci a primit de la Carol cel Pleșuv un dar de preț: Sfânta Cămașă purtată de Fecioara Maria în timpul nașterii lui Iisus. De atunci, mii de pelerini veneau la Chartres pentru a-și găsi salvarea din tumultul vieții, sporind astfel veniturile visteriei catedralei. Secolul IX a fost unul în care comerțul și furtul de moaște și relicve așa-zise sfinte erau foarte răspândite și tolerate de biserică, din motive lesne de înțeles.

In anul 1020, în urma unui incendiu devastator, Sfânta Cămașă a fost salvată, dar catedrala a fost foarte afectată. Episcopul de atunci a hotărât construirea unei catedrale și mai mari, în stilul romanic al epocii. Câteva decenii mai târziu, în 1194, un fulger declanșează un alt incendiu mistuitor. Preoții se refugiază în cripta bisericii împreună cu Sfânta Cămașă și scapă cu viață, dar catedrala este aproape complet distrusă.

Din nou, cu mari eforturi din partea întregii comunități, catedrala este reconstruită, de data aceasta în stilul gotic. Sute de meșteri și muncitori au lucrat neîntrerupt timp de treizeci de ani, dar la final au fost cu toții mândri de splendoarea catedralei lor. Nu are cel mai înalt naos (37m, comparativ cu cel al catedralei din Amiens care măsoară 42,5m), dar deținea recordul pentru cel mai lat (16 metri) și pentru cea mai mare rozasă (ilustrează Judecata de Apoi) cu un diametru de 13,36 metri.

Dar Catedrala Notre-Dame din Chartes nu excelează neapărat în dimensiuni grandioase și nici într-o fațadă impunătoare, ci, așa cum am scris mai sus, în măiestria vitraliului. In cifre, 175 de vitralii însumând 2600 metri pătrați dau impresia că pereții sunt făcuți din sticlă. Nicăieri, în nicio altă catedrală, nu veți mai întâlni un așa spectacol al vitraliilor care strălucesc precum bijuteriile, lăsând lumina să pătrundă, să se răsfrângă și să coloreze mistic interiorul acesteia!

Pentru oamenii secolului XIII, nu era o lumină obișnuită, ci lumina lui Dumnezeu însuși care o cobora în acel lăcaș sacru, ale căror numeroase zvelte coloane le dădeau impresia de înălțare spirituală. Meșterii vitralieri au mai realizat ceva; o nuanță de albastru precum azurul cerului într-o zi de toamnă, nuanță emblematică și cunoscută sub numele de albastru de Chartres.

Cum cei mai mulți oameni erau analfabeți și nici nu înțelegeau limba latină în care se ținea slujba, vitraliile aveau și scopul de a-i instrui spiritual prin scenele biblice prezentate.

Vitraliile mai prezintă și scene din viața de zi cu zi a tâmplarilor, brutarilor, blănarilor, cizmarilor, pescarilor, etc. din secolele XII-XIII, veritabile fotografii de epocă sau chiar benzi desenate, de ce nu…

Așa cum scriam în Turul catedralelor Frantei (Amiens și Reims), Reims a fost catedrala încoronării regilor Franței, cu două excepții. Una dintre acestea, regele Henri IV, refuzat de către Catedrala Notre-Dame din Reims și de cea din Paris pentru că era un eretic protestant, a fost uns suveran al francezilor în Catedrala Notre-Dame din Chartres.

Această catedrală a trecut prin incendii, furtuni ale naturii dar și ale istoriei, supraviețuindu-le miraculos de bine. In timpul războaielor mondiale, prețioasele vitralii au fost demontate și puse la adăpost și protejate.

De neratat!

• vitraliile de secol XII-XIII

• 

• 

• 

• 

• labirintul din mijlocul naosului, ce datează din secolul XIII, în alb-negru, cu o lungime de 261 metri. Poate fi văzut începând din luna februarie până în octombrie, în fiecare vineri, între orele 10-17, atunci când acesta este degajat de scaune, lăsând loc credincioșilor să-l parcurgă în voie, simbolizând drumul către Dumnezeu.

• Spectacolul Chartres en lumiere din aprilie până în octombrie, de la căderea întunericului până la ora 1 în noapte. Acces gratuit!

In 1979, UNESCO a recunoscut valoarea acestora precum și a întregului edificiu gotic și l-a clasat drept obiectiv de o valoare excepțională a patrimoniului mondial.
Catedrala Notre-Dame din Chartres este singura (din cele care alcătuiesc turul) pe care nu am vizitat-o încă, dar sper ca într-un viitor nu prea îndepărtat să-i admir vitraliile nu doar în poze ci și în realitate și să vă împărtășesc emoția transmisă de aceste capodopere medievale.

Catedrala are taxă de intrare de 7 euro. Pentru alte reduceri și gratuități vedeți site-ul acesteia.

Catedrala Notre-Dame din…	Anii de construcție (gotic)	Inălțimea turlei	Inalțimea naosului	Lungimea naosului
Chartres	1194-1225	115m	37m	130m
Paris	1163-1345	96m	33m	127m
Strasbourg	1176-1439	142m	31m	111m
Reims	1211-1275	87m	38m	149m
Amiens	1220-1269	112m	42,5m	145m

Acum, la final am trecut în tabelul de mai sus câteva cifre care sper să ajute mai mult la a vă face o impresie despre aceste patru catedrale prezentate.

Evident, poveștile celor două catedrale sunt mult mai bogate în detalii istorice și arhitecturale. Eu însă am ales să le spun pe cele pe care le-am considerat mai importante și mai interesante, neavând intenția de a scrie un veritabil ghid care s-ar fi putut întinde pe mai multe articole.

Urmează în curând aricolul dedicat catedralei Notre-Dame din Paris, atât de greu încercată în seara de 15 aprilie 2019. Nu-l ratați!

Acest articol este o continuare a următoarelor: Catedralele gotice-bijuterii arhitecturale ale Evului Mediu și Turul catedralelor Frantei (Amiens si Reims).

Surse:

Arta in istoria umanitatii – Mary Hollingsworthe

R. Lehni, Strasbourg Cathedral

Xavier Barral i Altet, L’art gothic

Commerce et vol de reliques au Moyen-Âge, (articol), Hubert Silvestre în Revue belge de Philologie et d’Histoire  Année 1952  30-3-4  pp. 721-739

Art of the western world (DVD)