Gros Horloge, Rouen

Rouen, pe urmele vikingilor, Ioanei d’Arc si alte povestiri

6 comentarii

 

Am ajuns in Rouen intr-o seara furtunoasa de vara. A doua zi dimineata, un soare curajos incerca sa stearga urmele zbuciumatei vijelii din timpul noptii, iar noi porneam pe inca prezentele urme ale istoriei batranului oras. Cat de batran? Pai inca de pe vremea romanilor, dar n-o sa incep de atunci sa povestesc, ci din perioada temutilor vikingi.

Usa de biserica, RouenLa mijlocul secolului IX, Europa Occidentala era ingrozita de incursiunile bandelor de vikingi care ravasisera regiunile de coasta engleze, scotiene si irlandeze. Increzatori in forta lor, vikingii s-au indreptat si spre tarmul nordic al actualei Frante, au organizat incursiuni pe valea Senei, iar in 841 au jefuit si incendiat orasul Rouen. Mai tarziu, sub conducerea lui Rollon, au atacat si asediat Parisul, fara succes insa. Totusi, ca sa-i “cuminteasca” pe vikingi si sa pacifice zona, regele Frantei, Carol III cel Simplu a incheiat cu Rollon un tratat (911) prin care ii ceda acestuia din urma orasul Rouen si un vast teritoriu cu iesire la mare care va fi embrionul viitoarei Normandii si-i oferea titlul de duce. In schimb, Rollon se angaja sa opreasca incursiunile vikingilor in regatul Frantei. Un an mai tarziu, Rollon a fost botezat in catedrala din Rouen sub numele de Robert. Rollon este considerat parintele Normandiei, iar mormantul sau se afla in Catedrala din Rouen.

Rouen, centrul vechiAproape 150 de ani mai tarziu, un urmas de-a lui Rollon a facut din Normandia, cel mai important ducat al Frantei. William Cuceritorul! “Aschia nu sare departe de trunchi” spune un proverb. Poate si pentru ca in vinele sale curgea sange de viking, dornic de incursiuni pe mare si de expansiune teritoriala, dar mai ales profitand de criza de succesiune din Anglia ca urmare a mortii regelui Eduard Confesorul (a carui mama fusese sora ducelui de Normandia si-si petrecuse multa vreme in provincia vikinga) si pretinzand ca fostul rege ii promisese coroana anglo-saxona, a invadat Anglia in septembrie 1066. In batalia de la Hastings, William a invins armata regelui Harold II. In ziua de Craciun, William Cuceritorul a fost incoronat in Westminster Abbey, ca primul rege normand al Angliei, devenind cel mai puternic monarh occidental cu imense posesiuni in Franta. Elita anglo-saxona a fost inlocuita cu cea normanda, iar la curte, vreme de 300 de ani s-a vorbit limba franceza care a contribuit la formarea limbii engleze moderne. Deci, ducii de Normandia erau si regii Angliei.

Incepea o noua era in istoria Angliei.

Cum Rouen era capitala ducatului, casatoria sa cu Mathilde de Flandra, s-a oficiat in Catedrala orasului.

William Cuceritorul a murit in Rouen, dar a fost inmormantat in Caen, acolo unde a preferat sa instaleze capitata politica a ducatului. A lasat in urma doua tari, Anglia si Franta, ale caror destine vor fi pentru totdeauna intrepatrunse si a caror rivalitate a dat nastere la numeroase conflicte, uneltiri si razboaie.

Lucrurile se vor complica si mai mult odata cu casatoria regelui Henry II al Angliei cu fosta regina a Frantei si ducesa Eleonor de Aquitania (a carei viata rebela, merita un articol ). Aceasta alianta matrimoniala l-a facut pe regele Angliei sa detina mai multe posesiuni in Franta decat insusi regele Frantei si a alimentat disputele intre cei doi monarhi, fiind una dintre cauzele Razboiului de 100 de Ani.

Fiul celor doi, neinfricatul Richard Inima de Leu, si-a petrecut cea mai mare parte a vietii in Franta fiind mostenitorul unor titluri si posesiuni uriase: ducele Normandiei, al Aquitaniei, conte de Poitiers, Maine, Anjous si Nantes. Desi rege al Angliei, se spune ca nu a stiut niciodata sa vorbeasca in limba regatului sau unde de altfel ar fi stat doar cateva luni.

Catedrala din RouenDatorita succeselor sale in cea de-a treia Cruciada, unde si-a castigat respectul rivalului sau Saladin care l-a considerat un bun combatant si tactician, dar si curajului sau nebun de a se arunca in lupta, i s-a dat apelativul de “Inima de Leu”.
Care-i legatura dintre Richard Inima de Leu si Rouen? Dupa moartea sa stupida si timpurie, “inima de leu” a fost depusa pentru vecie in Catedrala din Rouen unde se gaseste si astazi. Ioan fara de Tara, fratele sau mai mic, a fost un rege slab care a cedat in fata baronilor, semnand in 1215, Magna Charta, prin care le recunstea drepturile clerului, nobilimii si orasenilor bogati. Importanta documentului este uriasa, deoarece se considera ca a stat la baza constituirii Parlamentului englez.

Regele Frantei, Filip II August, a realizat ca domeniul sau regal care se intindea doar in jurul Parisului, nu era suficiet pentru pretentiile unui monarh puternic si atunci, a inceput  un proces minutios de unificare, centralizare si recuperare a teritoriului francez care se afla in mare parte in stapanirea englezilor.Profitand de lipsa de vigoare monarhica din Anglia, regele Frantei, Filip August a asediat Rouen-ul care a capitulat dupa 40 de zile, timp in care Ioan fara de Tara nu a venit in ajutorul asediatilor. Cucerirea restului Normandiei si alipirea ei la Franta, au fost doar o chestiune de timp (1202-1204).

Dar, 200 de ani mai tarziu, in timpul Razboiului de 100 de ani (de fapt 116), purtat intre Franta si Anglia pentru stapanirea posesiunilor de pe continent, Normandia a fost din nou anexata coroanei engleze.

Imaginea Ioanei d'Arc pe o straduta medievala din RouenCine nu cunoaste povestea Ioanei d’Arc (Pucelle d’Orléans)? Fiica unor simpli tarani a inceput sa aiba viziuni cu Sfantul Arhanghel Mihail care-i spunea ca are o misiune sacra de a-l ajuta pe regele Frantei, Charles VII sa fie incoronat si sa refaca mandria tarii dupa dezastruoasele infrangeri in fata englezilor.

Initial a pastrat secretul, dar s-a hotarat sa-i povesteasca de vocile ei si unchiului care a facut ca taina sa fie propagata rapid pana la urechi nobile. In Evul Mediu, religia crestina era la cote foarte inalte si era destul de periculos sa spui ca auzi voci, pentru ca puteai fi imediat acuzat(a) de vrajitorie. Totusi, situatia grea in care se afla tara, moralul la pamant al francezilor si dorinta de a se agata de orice speranta de mai bine, au facut ca viziunile si profetiile tinerei fete sa para foarte credibile si pline de optimism. Asa se face ca ea a fost adusa in fata regelui care i-a oferit o mica armata cu ajutorul careia a depresurat Orleansul. Acesta a fost un succes incredibil.

Ioana ii prezisese lui Carol VII ca va fi uns si incoronat rege al Frantei in catedrala din Reims, acolo unde toti regii Frantei se incoronau de secole. Numai ca Reims se afla in teritoriul ocupat de englezi. La indemnurile ei mobilizatoare, francezii au obtinut mici victorii si si-au croit drum pana la Reims unde profetia Ioanei s-a implinit. Odata vazut rege, acesta n-a mai fost atat de receptiv la indemnurile fetei care s-a vazut aproape singura. Nu e de mirare ca a inregistrat primele esecuri, vocile au incetat sa-i mai vorbeasca, iar regele vrea sa se debaraseze de ea neacordandu-I suportul militar la nevoie. Inevitabilul se produce: cade prizoniera in mainile lui Jean de Luxemburg care o vinde englezilor. Nici de data aceasta regele n-a facut vreun gest s-o salveze.

A fost transferata si incarcerata in castelul din Rouen. Inchizitia a preluat cazul ei si a  judecat-o de erezie, a interogat-o, a examinat-o fizic pentru a i se proba virginitatea. Pe toate le-a suportat cu stoicism si a impresiont prin raspunsurile date chiar daca era o fata nestiutoare, analfabeta, de la tara. Amenintata, batuta, violata, mintita, ea a “semnat” (precum analfabetii) un document prin care a “recunoscut” ca a mintit ca aude voci. E tot ceea ce vroia Biserica. Degeaba a retractat doua zile mai tarziu, soarta ii era pecetluita. Biserica  a condamnat-o la moarte prin ardere pe rug. In dimineata zilei de 30 mai 1431, in “la place du Vieux-Marché ” din Rouen, Ioana a fost adusa in fata multimii, a soldatilor si a prelatilor care au privit, unii cu satisfactie, cum o fata de 19 ani arde precum a trait…intens ca o faclie de Pasti.

Daca vreti sa vedeti ecranizata povestea ei, filmul The Messenger. The Story of Joan d’Arc regizat de Luc Besson o prezinta destul de bine.

Aceeasi Biserica care a condamnat-o la moarte, a reabilitat-o in 1456, organizandu-i un nou proces post-mortem in urma caruia a fost declarata nevinovata. Familia ei a fost innobilata si numele Darc a devenit d’Arc. A devenit una dintre eroinele cele mai iubite ale francezilor si a fost canonizata in 1920.

Cat despre Rouen, dupa 18 ani de la mortea Ioanei, a reintrat in posesia Frantei.

Renasterea a venit cu un suflu nou in Rouen. Faianta. Motivele originale si calitatea faiantei de Rouen au depasit granitele Frantei, atelierele au prosperat, ajungand in secolul XVIII in numar de 22. Astazi, in preajma Catedralei, putem admira in vitrinele unor ateliere de faianta superbe si scumpe piese lucrate manual de mesteri faiantari.

Intrarea in centrul vechi al orasului se face anuntata de casele “à colombages et à encorbellement” (nu stiu traducerea in romana). Aceste locuinte medievale au un şarm aparte si sunt cunoscute in mai toata lumea, in special in lumea germanica. In Rouen, se spune ca sunt vreo 2000 de astfel de case, un patrimoniu urias care este apreciat enorm de turisti, dar care solicita multa atentie, intretinere si conservare.

Mergand pe stradutele medievale inguste, se iveste la orizont Le Gros Horloge, un simbol al orasului. Orologiul, masoara timpul inca din secolul XIV, fiind deci construit  in stilul gotic flamboaiant si reprezinta un soare aurit care are 24 de raze si un diametru de 2,5 metri. A fost ulterior amplasat pe un arc de inspiratie renascentista unde-l putem admira si astazi.

Catedrala Notre-Damme, RouenCatedrala Notre-Damme este cel mai prestigios monument istoric al orasului. Construita intre secolele XI-XII in stilul gotic, ea a fost vreme de secole cea mai inalta cladire din lume. Desi a fost detronata de catedrala din Koln in 1880, ea a ramas a doua cea mai inalta catedrala din lume. Asa cum am scris mai sus, a fost martora unor evenimente fericite precum casatoria lui William Cuceritorul, dar si locul  botezului si mormantului lui Rollon, sau depozitara “inimii de leu” a lui Richard al II-lea. Cu toate acestea, catedrala a atins maximul de popularitate datorita impresionistului Claude Monet care i-a pictat fatada vestica in diverse momente ale zilei. Acesta a realizat nu mai putin de 31 de tablouri cu celebra catedrala.

Din pacate, in 1944, in timpul „saptamanei rosii” atunci cand anglo-americanii au bombardat Rouen-ul, cateva bombe au cazut pe batrana catedrala. Se spune ca una care aterizase chiar in inima bisericii, nu a explodat. Dupa razboi, catedrala a intrat intr-un proces urias de restaurare incheiat in 1956. La 60 de ani dupa aceasta, catedrala avea nevoie de o noua restaurare care a inceput in 2010. Asa am gasit-o si noi in vara lui 2014.

Victor Hugo a numit Rouen, orasul cu 100 de turnuri clopotnita. La doua sute de ani dupa Hugo, Rouen-ul nu mai are tot atatea turnuri, dar a reusit sa conserve mare parte din atmosfera de odinioara, din prestigiu, notorietate si farmec, dar mai ales din glorioasa si uneori funesta sa istorie.

Rouen-ul nu vrea sa uite!

 

Te-ar putea interesa si:

La Merveille de l’Occedent-Le Mont Saint Michel (I)

La Merveille de l’Occedent-Le Mont Saint Michel II

Normandia, istorie si pitoresc

In Normandia cu copilul(ii)

 

Reclame

6 comentarii la „Rouen, pe urmele vikingilor, Ioanei d’Arc si alte povestiri”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.